Protestele fermierilor și ale transportatorilor, cronologia lor, îmi amintesc de evenimentele din 1989 care au schimbat Europa. Pare și acum o resetare a țărilor din blocul UE, poate și din cauza politicilor impuse în pandemie, acum anchetate, poate și din cauza politicii Ucrainei. Ca și în 89, efectul Dominoului agricol, pornit în vara lui 2022 din Olanda și continuat pe parcursul anului 2023 în mai multe țări din Europa, a ajuns la început de 2024 și în România.

De ce seamănă aceste mișcări de revoltă din Europa cu evenimentele din 1989?! Pentru cei mai tineri, care nu știu, punctez succint cronologia istorică. Schimbarea de regim comunist a început în Polonia, a urmat Ungaria care a beneficiat de ajutorul Austriei.

Ambele țări au deschis granițele pentru cetățenii din Germania de Est ca să treacă în Germania occidentală. La sfârșitul lui octombrie 1989, Erich Honecker demisionează de la conducerea Germaniei de Est (RDG), apoi cade zidul Berlinului. Urmează Revoluția de catifea de la Praga, demisia lui Jitkov în Bulgaria. Iar la final, evenimentele sângeroase din România.

Soluție dezastruoasă în acest lanț al dominoului schimbărilor de regim! Sperăm că acum, în cazul fermierilor, soluția care se va găsi pentru rezolvarea problemelor să fie de catifea și  favorabilă agricultorilor, la fel cum se conturează a fi în Franța, Spania, Olanda, Belgia, Germania etc.

Comisia Europeană și proiectul Green Deal, punctul de plecare

Primele semnale că se vrea un control al agriculturii după reguli clocite în forul de la Bruxelles au venit din Franța, în perioada 2018-2019, când țara s-a confruntat cu mișcarea „vestelor galbene”. Apoi și-a făcut simțită prezența, tot mai accentuat, Pactul Verde European sau Green Deal. Un proiect politic al Comisiei europene prin care toate țările UE trebuie să lupte împotriva schimbărilor climatice prin noi reglementări în sectorul agricol.

Guvernele celor 27 de țări au fost informate că trebuie să reducă folosirea pesticidelor, să dezvolte agricultura bio, ecologică, să diminueze numărul de animale (în special vaci) care poluează mediul prin emisia de gaze. Desigur, totul presupune creșterea costurilor care, în mare parte, trebuie suportate de agricultori și fermieri.

Amintiți-vă de Olanda și de anunțul autorităților că, pentru protecția mediului, vor reduce numărul de animale cu cel puțin 30%, inclusiv pe cel al vacilor de lapte, pentru a reduce cu 50% emisiile de gaze poluante produse de acestea. Au urmat proteste de stradă, chiar violente. Guvernul a fost nevoit să găsească soluții, dar partidul de la putere a pierdut în fața unuia considerat extremist.

Lanțul protestelor în țări din Europa

Sfârșitul anului 2023 a dărâmat primele piese ale dominoului Pactul Verde European, agitând fermierii și transportatorii din Polonia, Spania (cocoșată și de o secetă persistentă de 3 ani), Germania și Franța. Creșterea accizelor pe motorină, a inflației și a concurenței din partea importurilor de cereale ucrainene a făcut ca și transportatorii să iasă la proteste. În Germania a fost cel mai rău.

Guvernul lui Olaf Scholz a hotărât să elimine subvenția pentru motorina agricolă, motivând că așa protejează mediul. Decizia a provocat mari demonstrații de stradă, mii de tractoare și altfel de utilaje au blocat Berlinul. Germania încă fierbe, iar în Franța președintele Macron face eforturi ca să nu escaladeze și în țara lui nemulțumirile fermierilor. Guvernul francez va continua să subvenționeze motorina de tip agricol și a suspendat taxele suplimentare pentru produsele fitosanitare. Una din asociațiile rurale și-a anunțat însă intenția de a manifesta la Bruxelles „împotriva războiului Uniunii Europene împotriva agriculturii”.

Europa protestelor

Unda europeană a marilor și realelor nemulțumiri ale fermierilor și transportatorilor a ajuns și la București în urmă cu două săptămâni. Protestele n-au încetat și probabil că nu vor înceta curând, chiar dacă cea mai mare parte din cerințele fermierilor și transportatorilor s-au rezolvat. Oamenii așteaptă apariția hotărârilor de guvern în Monitorul Oficial și găsirea unei metode prin care cerealele ucrainene să nu mai rămână pe piața din România, să le facă o concurență ilegală.

Acuzațiile românilor că se încearcă ruinarea agriculturii rurale nu e o licență proprie sau ceva sugerat de infiltrați ai partidelor în rândul protestatarilor, așa cum s-a tot vehiculat. Este o convingere și a altor fermieri europeni, clamată des în timpul acțiunilor lor. Vor reuși premierul Marcel Ciolacu și președintele Senatului Nicolae Ciucă să găsească soluții convenabile pentru salvarea agriculturii și agricultorilor, să împace și capra autohtonă și varza de Bruxelles, ba chiar să evite un efect al Dominoului european prin care la noi să se sfârșească urât, ca fuga cu elicopterul de pe sediul CC în 1989?

sursa:EVZ.ro

By Editor

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *