”Amendamentul Fritz”, introdus de PSD în noua lege ANI, care a și trecut de verificarea constituțională, cu majoritate de voturi, aprinde spațiul public.
Emil Boc lansează un avertisment dur după decizia CCR privind „amendamentul Fritz”, susținând că miza depășește cazul unei persoane sau al unui partid. Fostul premier atrage atenția asupra riscului ca schimbarea ulterioară a regulilor juridice să creeze un precedent periculos și să alimenteze o „spirală a revanșei instituționale”. În același timp, președinta CCR, Simina Tănăsescu, anunță că va formula o opinie separată, în care va explica de ce consideră prevederea neconstituțională.
O lege ”nu poate schimba, după terminarea jocului, regulile după care a fost jucat ieri”
”Amendamentul Fritz” sau riscul degradării democrației în România. Problema acestui text, amendament din Legea Integrității, depășește cu mult situația unei anumite persoane sau a unui anumit partid politic.
O lege poate schimba regulile de mâine. Nu poate schimba, după terminarea jocului, regulile după care a fost jucat ieri. Legiuitorul este liber să fie mai sever pentru viitor. Nu este însă liber să rescrie trecutul juridic.
Dacă acceptăm că Parlamentul poate modifica ulterior consecințele juridice ale unor situații definitiv constituite, același mecanism ar putea fi utilizat în viitor în numeroase alte domenii.
Majoritățile parlamentare se schimbă.
”Cel mai periculos precedent este acela care oferă justificarea pentru nedreptatea de mâine”
Protecția împotriva retroactivității trebuie să rămână aceeași indiferent cine guvernează și indiferent cine este persoana afectată. Constituția nu protejează persoane. Într-o democrație, cel mai periculos precedent nu este întotdeauna cel care produce cea mai mare nedreptate astăzi. Este acela care oferă justificarea pentru nedreptatea de mâine.
”Dacă ei au putut, și noi putem”.
Puține propoziții sunt mai periculoase pentru o democrație. Pentru că, din acel moment, politica încetează să mai fie competiția dintre proiecte și devine competiția dintre represalii.
Astăzi, o majoritate parlamentară schimbă o regulă și o aplică unor situații juridice născute înaintea acelei reguli. Mâine vine o altă majoritate și spune: există precedentul. Poimâine, o a treia majoritate împinge limita și mai departe. Și fiecare va avea justificarea pregătită: ”Nu noi am început. Dacă ei au putut, și noi putem”.
”Degradarea lentă a statului de drept nu începe printr-o lovitură spectaculoasă”
Așa începe degradarea lentă a statului de drept. Nu neapărat printr-o lovitură spectaculoasă împotriva democrației, ci prin mici excepții acceptate succesiv, fiecare justificată prin precedentul celei anterioare.