EXCLUSIV/ Întâlnirea de semi-taină. Grindeanu s-a consultat chiar cu compania canadiană care vrea aurul din Apuseni, pe legea de expropriere a cetățenilor români în interes privat

• Președintele Camerei Deputaților și al PSD, Sorin Grindeanu, și alți lideri social-democrați importanți sunt implicați în promovarea uneia dintre cele mai controversate propuneri legislative depuse la Parlament în acest an. Exproprierea cetățenilor români în favoarea unor companii private este prevederea care a iritat cel mai mult opinia publică, dar nu și singura problematică. Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat, ca primă cameră sesizată, cu numărul L143/2026, și ar fi urmat să fie adoptată în procedură de urgență.
• O investigație România Curată și Verde Curat arată că Sorin Grindeanu, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, și alți doi deputați PSD de Hunedoara, Natalia Intotero și Ilie Toma, s-au întâlnit cu reprezentanții companiei canadiene Euro Sun Mining, cea care promovează un proiect de exploatare a aurului și cuprului de la Rovina și căreia îi este destinată direct L143/2026. Potrivit comunicărilor publice ale Euro Sun Mining, Sorin Grindeanu, Natalia Intotero și Ilie Toma le-ar fi promis adoptarea accelerată a acestei legi în urmă cu jumătate de an.
• În comentariile solicitate și primite de la Euro Sun Mining, CEO-ul companiei recunoaște interacțiunile cu oficialii români etichetându-le ca fiind ”de natură tehnică și consultativă”. În timp ce compania a făcut publice, pe rețelele sociale, informații despre întâlnire, nu am identificat comunicări din partea oficialilor români și nici nu am primit răspunsuri la întrebările trimise expres.
• Investigația mai arată că proiectul de la Rovina are sprijinul activ al Ambasadei Canadei, la fel cum s-a întâmplat și în cazul proiectului de la Roșia Montană. În cazul Roșia Montană, Ambasada Canadei a facilitat întâlnirea reprezentanților companiei Gabriel Resources cu decidenți din Parlamentul și Guvernul României, atât în cadrul unor evenimente organizate special în acest sens în România, cât și în timpul unor deplasări ale oficialilor români în Canada. Un fost ambasador al Canadei în România a fost ”recompensat”, ulterior, cu un post în conducerea Gabriel Resources, compania care a dat statul român în judecată la Washington și a solicitat despăgubiri de miliarde de dolari. Asupra acestui aspect, vom reveni.
• Atât prin oamenii aflați la conducerea companiei Euro Sun Mining, cât și prin acordurile încheiate, pe de o parte,  pentru achiziționarea producției de aur și cupru, pe de altă parte, pentru finanțarea proiectului, afacerea e conectată cu două mega-corporații globale, confruntate cu acuzații de mituire, manipulare a piețelor și corupție în opt țări de pe mai multe continente. În 2022, una dintre cele două companii a făcut un acord de recunoaștere a vinovăției cu Departamentul de Stat al SUA, atât pentru practici de corupție, cât și pentru manipularea prețurilor mărfurilor, acceptând plata de despăgubiri și amenzi de peste un 1,5 miliarde de dolari. La rândul ei, și cea de-a doua companie a fost acuzată de practici de corupere, apoi a pledat vinovatăși a acceptat să plătească 126 de milioane de dolari, în 2024.
• Începând cu titlul și mergând până la motivare, L143/2026 e pusă sub umbrela creării cadrului necesar de aplicare a Regulamentului european Critical Raw Materials Act (CRMA) în România. Regulamentul CRMA are ca scop asigurarea, prin recuperare și exploatare, a materiilor critice (aurul și argintul nu se numără printre acestea) necesare industriei strategice europene. Actul în sine, adoptat în 2024, a fost criticat pentru limitele prea permisive, în special în privința protecției mediului. L143/2026 excede, însă, cu mult Regulamentul CRMA, venind cu prevederi care nu au nicio legătură cu ceea ce permite regulamentul european.
• De altfel, Guvernul României a adoptat deja, în toamna anului trecut, OUG 61/2025, care creează cadrul aplicării Regulamentului CRMA. Acest lucru a fost recunoscut, inclusiv într-o comunicare publică, de către reprezentanții Euro Sun Mining, încă din momentul punerii în transparență a proiectului de ordonanță de urgență, adoptată ulterior cu numărul 61/2025. Proiectul de lege pentru adoptarea OUG 61/2025 a fost deja votat în Senat, dar (fără nicio logică în contextul urgenței invocate) este blocat la Camera Deputaților încă de la începutul lunii decembrie 2025.
• Acordurile încheiate de Euro Sun Mining cu cele două mari corporații din domeniul tranzacționării globale a mărfurilor ridică un alt (uriaș) semn de întrebare cu privire la îndeplinirea obiectivelor și scopurilor Regulamentului CRMA. Pentru că CRMA urmărește asigurarea materiilor critice pentru industria europeană, nu pentru cea globală. Ce garanții există în respectivele acorduri că cel două mari corporații globale, cu antecedente grave privind cultura organizațională (mită, corupție corporatistă, manipulare a burselor de mărfuri), va revinde materiile critice către industria europeană, nu către companii din China, Rusia sau din orice altă țară non-europeană?
• România Curată și Verde Curat au solicitat, la începutul săptămânii, comentarii legate de acest aspect (dar și de altele) companiei Euro Sun Mining, președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu și ministrului Economiei, Irineu Dărău. De asemenea, am solicitat comentarii cu privire la acțiunile de susținere a proiectului de la Rovina, Ambasadei Canadei în României și ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru (în contextul unei informări publice legate de o întâlnire cu reprezentanții Ambasadei Canadei în care s-a discutat și despre susținerea investițiilor canadiene în România). Până la ora redactării și publicării prezentei investigații am primit răspunsuri din partea companiei Euro Sun Mining, pe care le puteți citi mai jos, și din partea Ambasadei Canadei și a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), care vor fi prezentate într-un articol separat.

Ce s-a întâmplat, în Senat, înainte de Paște

Propunerea legislativă prin care cetățenii pot fi expropriați de către companii private, într-un mod similar celui inclus în proiectul special de lege pentru Roșia Montană, care a scos oamenii cu zecile de mii în stradă, în toamna anului 2013, a alertat societatea civilă înaintea Sărbătorilor de Paște. Peste 25.000 de cetățeni au semnat deja petiția prin care se solicită respingerea ei (o poți semna aici), 60 de asociații i-au trimis o sesizare Ursulei von de Leyen, prin care au solicitat o procedură de verificare de pre-infringement, au fost contactați direct parlamentari care au semnat-o, iar reprezentați ai societății civile s-au prezentat la comisiile de raport de la Senat, prima cameră sesizată, în care propunerea legislativă s-a aflat pe ordinea de zi.

Inițial, Senatul a votat adoptarea propunerii legislative în procedură de urgență. Reacția civică a stopat, însă, procedurile de urgență. Săptămâna trecută, în toate cele patru comisii de raport discutarea legii a fost amânată. Comisia Juridică a solicitat o poziție și de la Ministerul Justiției, în special pe problema exproprierii către companii private, în condițiile în care avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) este extrem de critic pe partea legată de respectarea posibilității apărării reale a drepturilor cetățenilor în Justiție. În această săptămână, marți, 14 aprilie, Senatul a prelungit termenul de adoptare tacită, de la 45 la 60 de zile. Deja doi dintre semnatarii legii și-au retras semnătura.

Care sunt problemele legii

Propunerea legislativă L143/2026 am mai prezentat-o pe România Curată. În esență, analiza comparativă a Regulamentului CRMA, transpus prin OUG 61/2025, și propunerea legislativă care invocă, în mod manipulator, CRMA, arată următoarele diferențe majore:

• exproprierile în interes privat (în favoarea companiilor de exploatare); CRMA NU instituie o asemenea obligație, ci lasă la latitudinea statelor membre să declare unele proiecte ca fiind ”de interes public”; chiar și în asemenea condiții, CRMA nu impune exproprierea;

• legislația de mediu – CRMA nu reduce standardele, propunerea legislativă prevede termene derizorii (de 30-90 de zile), consultări mimate și decizii centralizate;

• participarea publică trebuie să fie ”efectivă și semnificativă”, ceea ce prin termenele mult reduse (la jumătate) din propunerea legislativă n-ar mai fi posibilă;

• termenele de autorizare sunt reduse cu până la jumătate de an (comparativ cu CRMA);
  eventualele contestări în justiție se vor judeca exclusiv la București (Curtea de Apel), cu termene foarte scurte și executare imediată, ceea ce ar diminua drastic accesul la justiție al comunităților locale; asemenea proceduri judiciare expeditive și limitative nu sunt prevăzute în CRMA;

• autorizațiile de construire pot fi eliberate și fără acte complete de proprietate, prevede propunerea legislativă, domeniu în care CRMA nu impune reguli speciale;

• transparența este limitată prin instituirea unui ghișeu unic.

Analiza propunerii legislative arată că scopul real nu este transpunerea Regulamentului European 2024/1252 CRMA, ci ”rezolvarea” cu dedicație a unor probleme cu care s-au confruntat proiecte miniere de exploatare a aurului (precum cele de la Rovina și Certej).
sursa: romaniacurata