Anul trecut, la nivelul Uniunii Europene, 34% din toate nopţile petrecute în unităţile de cazare turistică au avut loc în doar două luni: iulie şi august, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat), scrie Agerpres. În aproape trei din patru regiuni UE de nivel 2 din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale pentru Statistică (NUTS 2), august a fost luna cu cea mai ridicată pondere a numărului de nopţi petrecute în unităţile de cazare turistică (170 din cele 242 regiuni NUTS 2). În iulie au fost 62 regiuni U, în special în Europa de Nord şi părţi din Belgia, Cehia, Germania, Franţa, Italia, Ungaria şi Slovacia. În 15 zone de coastă din Bulgaria, Grecia, Franţa, Croaţia, Italia, România şi Suedia, mai mult de 5 din 10 nopţi petrecute în unităţile de cazare turistică au fost în iulie şi august,principalele două luni din aceste regiuni. În una din cinci regiuni pentru care sunt disponibile datele, (49 din 242 regiuni), peste 40% din înnoptările turiştilor au fost în iulie şi august. În regiunile UE, cel mai ridicat grad de sezonalitate concentrată în iulie şi august a fost în Calabria (Italia, 64,8%), zona de coastă a României – Sud-Est (64,5%), regiunile bulgare Yugoiztochen (64,3%) şi Severoiztochen (60,9%) şi regiunea croată Jadranska Hrvatska (60,2%). Această regiune din Croaţia este şi una din cele mai vizitate din toate regiunile UE. La regiunile cu cel mai scăzut grad de sezonalitate situaţia turismului este diferită. Regiunea franceză Mayotte avea anul trecut cel mai scăzut grad de sezonalitate din UE, cu 18,8% din numărul de nopţi petrecute în unităţile de cazare turistică fiind în martie şi mai. Urmează regiunea poloneză Warszawski stoleczny (19%), cu iunie şi august, regiunea spaniolă Comunidad de Madrid (19,2%) cu iunie şi octombrie, insula franceză La Réunion (19,8%) cu august şi octombrie, şi regiunea spaniolă Canarias (20%) cu iulie şi august. La modul general, regiunile care includ capitalele tind să atragă turiştii tot timpul anului, fie din motive personale sau profesionale. În 15 din cele 22 de state UE care au subdiviziuni regionale, capitala depinde cel mai puţin de fluctuaţiile sezoniere. Aşa se în întâmplă în regiunile în care se află Bruxelles, Sofia, Praga, Copenhaga, Dublin, Madrid, Zagreb, Roma, Vilnius, Budapesta, Viena, Varşovia, Bucureşti, Bratislava şi Stockholm. sursa:stiripesurse

Aproximativ 58 de miliarde de euro au fost alocate unor investiţii în sectorul apărării, potrivit agenţiei europene.

Cu aproximativ ”60 de miliarde pe an, putem face lucruri mari”, a dat asigurări Charles Michel înbtr-un discurs rostit la EDA, la Bruxelles, în frunte cu o ”Piaţă Unică a Aprării”, în vederea evitării unei dipersări a resurselor, dublări în anumite producţii şi în vederea realizării unor economii importante, a subliniat el.

”VREMURI MULT MAI EXIGENTE”

În acest sens, EDA ar urma să devină ”un adevărat Minister European al Apărării”, a sugerat preşedintele Consiliului Eurpean – o instituţie din care fac parte conducătorii statelor membre UE.

Este necesar să se ofere o mai mare vizibilitate industriei apărării UE, a subliniat el.

”Din cauza războiului de pe continentul nostru, putem garanta contracte pe termen lung” industriaşilor, a dat asigurări Charles Michel.

El a subliniat că mesajulo celor 27 este clar – ”produceţi, iar noi vom cumpăra”.

Cu privire la finanţare, Charles Michel a evocat lansarea unor împrumuturi ale apărării în UE.

În pofida acestor cifre în creştere, capacităţile industriei apărării în UE sunt insuficiente pentru a face faţă cererii din Ucraina.

Europenii s-au angajat să livreze peste un milion de obuze Kievului – până în martie 2024 -, însă acest obiectiv ambiţios pare deja de neatins.

”Forţele noastre armate trebuie să fie pregătite să facă faţă unor vremuri mult mai exigente”, a declarat, la rândul său, Înaltul Reprezentant UE însărcinat cu Politica Externă şi de Securitate Josep Borrell, citat într-un comunicat de EDA.
Însă UE are ”lacune importante” în privinţa capacităţii de apărare, iar ”noi continuăm să ne aflăm la coadă faţă de alţi actori” în acest domeniu, a recunoscut Josep Borrell.

Rusia preconizează să-şi crească cheltuielile militare cu 67% în 2024, la aproximativ 30% din PIB.

Însă, potrivit EDA, cheltuielile alocate cercetării şi dezvoltării în domeniul apărării au scăzut cu 200 de milioane de euro în 2022 faţă de 2021, la 3,5 miliarde de euro.
sursa:stiripesurse