Volodimir Zelenski a vizitat frontul de est, în sectorul localităților Kupiansk și Lîman, zone vizate de ofensiva trupelor ruse. Zelenski a postat pe Telegram un video în care apare alături de militari într-un adăpost fortificat și a scris: “Astăzi ne aflăm în mijlocul brigadelor noastre care desfășoară misiuni de luptă în una dintre cele mai fierbinți zone, Kupiansk și Lîman”.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina în timpul zilei de miercuri, 4 octombrie 2023, pe măsură ce apar.
UPDATE 4 octombrie, ora 19.50: Vestea pe care Charles Michel i-a dat-o lui Zelenski: Anul în care Ucraina ar putea deveni membră a UE
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, este favorabil ideii ca Ucraina să se alătura Uniunii Europene până în anul 2030, dacă vor fi până atunci îndeplinite anumite condiţii, relatează miercuri agenţia DPA, anunță Agerpres.
UPDATE 4 octombrie, ora 15,25: Rușii fug din calea atacurilor ucrainene – Flota Mării Negre se retrage la Novorossiisk
Navele Flotei ruse au încetat să se mai apropie de vestul Mării Negre, în faţa atacurilor tot mai intense cu drone şi rachete din partea Ucrainei, şi s-au retras practic pe coasta rusă a Mării Negre, fără a se apropia de vârful vestic al peninsulei Crimeea ocupate, a declarat miercuri o purtătoare de cuvânt a armatei ucrainene, citată de EFE şi de postul de televiziune ucrainean Kanal 24.
UPDATE 4 octombrie, ora 14.42: Rusia acuză România la ONU de ‘discriminare’: ‘Romii, maghiarii și rutenii carpatici semnalează presiunea exercitată de autoritățile române’
Delegația rusă participantă la cea de-a 54-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (CDO) de la Geneva, condusă de Olga Opanasenko, a atras atenția comunității mondiale asupra „discriminării minorităților naționale” din România. Pe lângă „romi și maghiari”, printre cele mai vulnerabile grupuri, ea i-a numit pe rutenii carpatici, care raportează „presiuni exercitate asupra lor de autoritățile române și indulgență în ucrainizarea forțată”, relatează TASS.
UPDATE 4 octombrie, ora 14.06: Rusia îşi testează sistemul public de alertă, declaşşând sirene şi întrerupând timp de un minut emisiile radio şi tv
Ministerul rus al Situaţiilor de Urgenţă anunţă că urmează să-şi testeze sistemul public de alertă în toate regiunile, miercuri, care constă în pornirea sirenelor şi întreruperea transmisiunilor radio şi de televiziune, relatează CNN, informează News.ro.
Sirenele urmează să şuiere şi să se difuzeze mesajul ”Toată lumea, atenţie!”, anunţă ministerul.
Ministerul estimează că nu există motive de panică în timpul acestor testări anunţate în avans.
Transmisiunile radio şi de televiziune urmază să fie întrerupte timp de un minut, potrivit ministerului.
Sirene s-au auzit în regiunea Moscovei miercuri dimineaţa, potrivit unor postări pe reţele de socializare,
UPDATE 4 octombrie, ora 13.46: Armata ucraineană a distrus trei ambarcaţiuni ruseşti
Şefa centrului de presă al trupelor din sudul Ucrainei, Natalia Humeniuk, a declarat, miercuri, că atacurile de artilerie ale rușilor pe frontul de sud devin din ce în ce mai puțin frecvente, informează Rador Radio România.
Între timp, armata ucraineană a distrus trei ambarcaţiuni folosite de grupuri de sabotaj și recunoaștere ale invadatorilor. “Atacurile de artilerie ale inamicului devin și mai puţine, adică 60+, dar folosesc mult mai puține obuze. Peste 300 de obuze la 60 de atacuri reprezintă o densitate semnificativ mai mică decât era înainte. Într-o anumită măsură, acest lucru se întâmplă și ca rezultat al muncii noastre” – a explicat Humeniuk. Potrivit acesteia, în ultimele 24 de ore, Forțele Armate ale Ucrainei au distrus, în zona sudică, două puncte de aprovizionare rusești și trei ambarcaţiuni cu grupuri de sabotaj și recunoaștere. Humeniuk a mai declarat că trupele ruse de pe linia frontului continuă “teroarea aeriană”. Numai în ultimele 24 de ore, invadatorii ruşi au lansat trei lovituri cu bombe ghidate.
UPDATE 4 octombrie, ora 13.42: Regiunea Zaporijjia – Explozii puternice în oraşul Tokmak
Explozii puternice au avut loc, miercuri, în oraşul ucrainean Tokmak (regiunea Zaporijjia), aflat sub ocupaţie temporară rusă, informează Rador Radio România.
Ivan Fedorov, primarul legitim al oraşului Melitopol, a sugerat că au avut loc atacuri împotriva ocupanţilor ruşi. “Forțele de Apărare (ucrainene, n.r.) s-au alăturat ‘testării sistemelor de avertizare’ anunțate de ruși. Localnicii raportează explozii puternice în oraș” – a scris primarul pe Telegram.
UPDATE 4 octombrie, ora 13.40: Drone ale spionajului ucrainean au lovit un sistem rusesc de rachete “Triumf” în valoare de 1,2 miliarde de dolari
Drone ale Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit un sistem rusesc de rachete sol-aer S-400 “Triumf” în apropiere de Belgorod, în timpul unui atac lansat în noaptea de 3 spre 4 martie – potrivit unor surse din cadrul SBU, informează Rador Radio România.
Preţul unui astfel de sistem de apărare antiaeriană este de 1,2 miliarde de dolari. În imaginile video publicate de ruși pe reţelele sociale, se aud aproximativ 20 de explozii în locul în care era desfăşurat sistemul “Triumf” și radarul acestuia. Sursele RBC au transmis că localitățile învecinate au rămas fără curent electric. RBC notează că acesta este al doilea sistem “Triumf” pe care SBU îl loveşte în ultima lună. Primul atac ucrainean asupra unui astfel de sistem de rachete a avut loc pe 14 septembrie, în Evpatoria. “După astfel de ‘explozii triumfale’, SBU îi sfătuiește pe ruși să se gândească la un nou nume pentru acest complex” – a adăugat sursa RBC.
UPDATE 4 octombrie, ora 13.20: Eventuala aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană (UE) i-ar acorda Kievului dreptul de a primi 186 de miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani (FT)
Eventuala aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană (UE) i-ar acorda Kievului dreptul de a primi 186 de miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani, conform normelor bugetare actuale, relatează miercuri ziarul Financial Times (FT), citat de EFE, informează Agerpres.
FT a avut acces la un raport intern, care evaluează costurile unei posibile extinderi a blocului comunitar cu nouă ţări, între care şi Ucraina, şi subliniază că aceasta ar implica schimbări semnificative în repartizarea bugetului.
Posibila aderare a ţărilor respective – Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi şase state din Balcanii de Vest – ar conduce la situaţia când “multe” ţări membre care primesc în prezent fonduri ar deveni pentru prima dată contribuabili neţi, în cazul în care normele actuale rămân neschimbate, potrivit documentului.
Costul adăugării acestora la bugetul existent sau la cadrul financiar multianual ar fi de aproximativ 256,8 miliarde de euro, estimează analiza, care indică faptul că bugetul total ar creşte cu 21%, ajungând la 1,47 trilioane de euro.
Pe baza reglementărilor actuale, Ucraina ar fi îndreptăţită să primească 96,5 miliarde de euro în cadrul Politicii Agricole Comune a UE pe o perioadă de şapte ani, ceea ce ar duce la reducerea subvenţiilor agricole pentru membrii actuali cu aproape 20%, notează FT, potrivit documentului.
Ucraina s-ar califica, de asemenea, pentru plăţi de ordinul a 61 de miliarde de euro din fondul de coeziune, destinat îmbunătăţirii infrastructurii în cele mai sărace teritorii, ceea ce i-ar exclude pe beneficiarii actuali, cum ar fi Republica Cehă, Estonia, Lituania, Slovenia, Cipru şi Malta, conform raportului citat.
Până la sfârşitul acestui an, ţările UE trebuie să decidă în unanimitate dacă vor da undă verde începerii negocierilor de aderare cu Ucraina, Republica Moldova şi Georgia.
În cadrul unei reuniuni informale care va avea loc vineri în Granada, liderii UE ar urma să se pună de acord asupra unui plan de pregătire pentru o posibilă viitoare extindere a blocului comunitar.
UPDATE 4 octombrie, ora 13.10: Ucrainenii ar fi încercat o debarcare de amploare în Crimeea/ Rușii anunță că au respins atacul
Rusia a doborât 31 de drone ucrainene pe teritoriul rus şi a respins o tentativă de debarcare a Kievului în Peninsula Crimeea – militari ucraineni care se îndreptau către nord-vestul peninsulei anexate în 2014 la bordul unui ”vapor militar rapid şi a trei jet-ski-uri (scutere acvatice)” -, anunţă miercuri Ministerul rus al Apărării, relatează AFP.
UPDATE 4 octombrie, ora 12.53: Jurnalista din Rusia care a protestat în direct la TV și-a aflat pedeapsa: ani grei de pușcărie și interdicție de a mai posta pe Internet
Jurnalista rusă Marina Ovsyannikova a fost condamnată de Tribunalul din Moscova la opt ani și jumătate de închisoare, într-un caz penal în care a fost acuzată de difuzarea de informații false despre forțele armate ruse.
UPDATE 4 octombrie, ora 12.50: Șoigu laudă trupele cecene care luptă în Ucraina pe fondul tensiunilor interetnice tot mai mari
Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, şi-a exprimat recunoştinţa şefului cecen, Ramzan Kadyrov, pentru că a supravegheat crearea de unităţi militare în Cecenia în timpul unei conferinţe din 3 octombrie cu conducerea militară rusă, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului.
UPDATE 4 octombrie, ora 12.47: Zelenski vizitează regiunea Harkiv
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat, miercuri, că efectuează o vizită în regiunea Harkiv, unde a avut întrevederi cu autoritățile militare și locale, informează Rador Radio România
„Întâlniri importante. Militari, Serviciul de Securitate, Poliție. Raportul generalului Sirski. Întâlnire cu toată lumea din regiune care are în responsabilitate protecţia și pregătirea pentru iarnă. Problemele cheie – energia și restaurarea” – a scris președintele pe Telegram. Zelenski va avea o întâlnire cu oficialii, pentru a verifica implementarea sarcinilor trasate anterior. Amintim că, marţi seară, presa a relatat că președintele Zelenski vizitează direcțiile Kupiansk și Liman şi se întâlneşte cu militarii care mențin apărarea ucraineană în aceste direcții. Volodimir Zelenski și soldații au discutat despre nevoile armatei și despre situația de pe câmpul de luptă.
UPDATE 4 octombrie, ora 12.20: Zelenski laudă rezistenţa Harkivului
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vizitat, marţi, oraşul Harkiv, în cadrul unei călătorii de lucru la brigăzile forțelor armate din direcția Liman-Kupiansk, informează Rador Radio România.
Într-un mesaj postat pe Telegram, Zelenski a scris că a avut o întâlnire cu autorităţile care conduc Harkivul, la eveniment mai participând ministrul energiei şi șefii companiilor Ukrenergo și Naftohaz. “Am discutat cu oficialii despre protecția împotriva bombardamentelor rusești, alimentarea cu energie a orașelor și satelor din regiunea Harkiv, protejarea instalațiilor energetice, restaurarea clădirilor, domeniul social, deminarea” – a scris Zelenski. Potrivit preşedintelui, la întâlnirea de la Harkiv, au fost trasate sarcini privind pregătirea pentru sezonul de încălzire, restaurare şi protejarea instalațiilor energetice de atacurile rusești. “Trebuie să se facă totul, iar unele lucruri trebuie accelerate foarte mult” – a remarcat președintele. Totodată, Volodimir Zelenski a subliniat că “este foarte important că, în pofida tuturor dificultăţilor, Harkivul nu doar rezistă, ci şi ajută astfel încât întregul nostru est să fie puternic”. “Un oraș mândru și luminos, care va fi întotdeauna un oraș al forţei pentru Ucraina și pentru întreaga Europă” – a adăugat președintele.
UPDATE 4 octombrie, ora 12.15: Parlamentul European susține inițiativa “Ukraine Facility” (Denis Șmihal)
Parlamentul European a sprijinit inițiativa care prevede crearea unui nou instrument financiar pentru Ucraina, “Ukraine Facility”, în valoare de până la 50 de miliarde de euro – a anunțat, marți, premierul Ucrainei, Denis Șmihal, informează Rador Radio România.
“Sunt recunoscător Parlamentului European pentru solidaritatea cu poporul ucrainean… Ne așteptăm să primim 18 miliarde de euro, chiar în anul următor. Aceste fonduri vor ajuta la finanțarea deficitului bugetar, la alocarea ajutoarelor sociale, a pensiilor și a salariilor pentru medici și profesori” – a scris Șmihal pe Telegram. Potrivit acestuia, autoritățile ucrainene şi Comisia Europeană cooperează strâns în ceea ce priveşte implementarea schimbărilor și transformărilor menite să aducă Ucraina mai aproape de UE.(
UPDATE 4 octombrie, ora 12.00: Aproximativ 500 de militari ruși se află prizonieri în Ucraina (Pușilin)
În Ucraina se află prizonieri aproximativ 500 de militari ruși, a declarat astăzi liderul republicii populare Donețk, Demis Pușilin, pe “Soloviov Live”, informează Rador Radio România.
“Această cifră este aproximativă, deoarece este foarte greu de găsit confirmare. Noi găsim informația, care este foarte greu de obținut. Înainte se făcea schimb de informații, dar acum Ucraina nu are nevoie de așa ceva”, a mai spus Pușilin. “La noi ei sunt cu miile (prizonierii ucraineni – n. trad.) Adică, cifra nu este comparabilă”, a adăugat șeful republicii populare Donețk.
UPDATE 4 octombrie, ora 11.50: Partizanii au descoperit un depozit secret amenajat de ruşi lângă Simferopol
Partizanii crimeeni au descoperit un depozit secret al invadatorilor ruși lângă oraşul Simferopol, aflat sub ocupaţia trupelor ruse, informează Rador Radio România.
Potrivit unui mesaj transmis de mişcarea locală “Ateş”, depozitul respectiv a fost amenajat de ruşi într-un loc de depozitare a legumelor, săpat într-o stâncă. “Depozitul secret al rușilor este situat în satul Mazanka, din regiunea Simferopol. Coordonate: 45.0066749337001, 34.26194089114725. Ocupanţii au fortificat cu obuze intrarea în depozit. La intrarea principală, se află un cort cu militari” – a detaliat “Ateş”. Potrivit partizanilor pro-ucraneni din Crimeea, la intrarea în satul Mazanka, ruşii au instalat posturi de poliție militară, iar forțele de securitate verifică mașinile civililor. “Probabil, este o țintă foarte mare, care necesită (rachete, n.r.) Grom. Toate informațiile au fost transmise şi așteptăm rezultatele” – se mai arată în mesajul partizanilor.(
UPDATE 4 octombrie, ora 11.45: 12 nave vor intra pe coridorul Mării Negre îndreptându-se spre porturile ucrainene
Marina Ucrainei a anunțat miercuri că 12 nave sunt gata să intre pe un coridor de transport maritim din Marea Neagră pentru a ajunge în porturile ucrainene, informează Mediafax.
Navele vor fi încărcate în Ucraina cu cereale și alte bunuri de export. Alte 10 nave sunt pregătite să plece din porturile țării, a spus purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmytro Pletenchuk, potrivit Reuters.
În vară, Ucraina a anunțat organizarea unui „coridor umanitar” pentru a elibera navele blocate în porturile ucrainene de la începutul războiului. De asemenea, ucrainenii evită blocada instituită de ruși după renunțarea la acordul privind cerealele.
Vapoarele folosesc coridorul care trece pe lângă coasta vestică a Mării Negre, în apropiere de România și Bulgaria. Acest lucru reprezintă un test al capacității Ucrainei de a redeschide rutele de transport maritim. În ultimele luni, rușii au lansat numeroase atacuri cu drone și rachete asupra infrastructurii portuare din Ucraina, atât de la Marea Neagră, cât și de la Dunăre.
UPDATE 4 octombrie, ora 11.30: Ucraina confiscă active în valoare de 5,5 milioane de dolari şi piese de elicoptere de luptă ale unei companii ruseşti
Ucraina a confiscat active aparţinând companiei militare ruse Rostvertol PJSC în valoare de aproape 5,5 milioane de dolari, inclusiv piese pentru elicoptere de luptă, anunţă Servicul ucrainean de securitate SBU, relatează CNN, informează News.ro.
”Este vorba despre un lot de piese pentru sisteme de control ale elicopterelor de luptă, pe care una dintre fabricile din Liov le producea pentru societatea din Rostov (Rostvertol PJSC) în baza unui contract din 2011”, a anunţat marţi, într-un comunicat, SBU.
”Ştim că Rostvertol PJSC este una dintre întrreprinderile-cheie ale complexului militaro-industrial al Federaţiei ruse, care produce elicoptere pentru grupările de ocupaţie”, subliniază SBU.
Întreprinderea rusească spera să- primească această comandă de la fabrica ucraineană din Liov în 2014.
Însă ”ofiţeri SBU de la contraiformaţii au blocat transferul către Rusia al componentelor de elicopter”, după anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova în 2014 şi ocuparea unor părţi ale regiunii Donbas, în estul Ucrainei, de către separatişti ucraineni proruşi susţinuiţi de către Rusia.
Un tribunal ucrainean anticorupţie a aprobat cererea Ministerului ucrainean al Justiţiei cu privire la transferul activelor întreprinderii ruse Ucrainei, precizează SBU.
În urma confiscării produselor, SBU urmează să transfere componentele tehnologice Forţelor Armate ucrainene, anunţă serviciul.
Rostvertol PJSC este întreprindere rusească cu sediul în Rostov-pe-Don care produce, potrivit site-ului companiei, elicoptere de tip Mi-26 comerciale şi militare, dar şi elicoptere militare de tip Mi-35M şi Mi-28NE Night Hunter.
Holdingul din care face parte – Russian Helicopters – aparţine conglomeratului rus de stat Rostec, potrivit site-ului întreprinderii.
UPDATE 4 octombrie, ora 11.10: Armata Ucrainei înregistrează succese în direcţia Melitopol
Forţele de Apărare ale Ucrainei au un succes parțial în ofensiva desfăşurată în zona aflată la vest de Robotine, în direcția Melitopol (regiunea Zaporijjia), precum și în apropiere de Klișchiivka și Andriivka, în direcția Bahmut (regiunea Doneţk) – a raportat Statul Major al Ucrainei, într-un comunicat transmis miercuri dimineață, informează Rador Radio România.
În cursul zilei de marţi, pe front, au avut loc 43 de confruntări directe între militarii ucraineni şi ocupanţii ruşi.
UPDATE 4 octombrie, ora 11.00: Rusia intenţionează să mobilizeze încă 130.000 de civili, inclusiv din teritoriile ocupate ale Ucrainei
Centrul de rezistență națională din Ucraina “SPROTIV” raportează că, până la sfârșitul anului, Rusia vrea să mobilizeze încă 130.000 de cetățeni în armată, informează Rador Radio România.
Acest proces va viza și teritoriile ocupate ale Ucrainei – notează SPROTIV, menţionând că, în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2023, rușii plănuiesc să mobilizeze 130.000 de civili. “Activităţi ilegale de mobilizare vor avea loc și în teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei. Cel mai mult intenționează să ‘recruteze’ în teritoriile temporar ocupate din regiunile Luhansk și Donețk, precum și din Republica Autonomă Crimeea” – transmite SPROTIV. Amintim că planul de mobilizare în teritoriile temporar ocupate este controlat personal de șeful adjunct al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, care, în luna septembrie, a vizitat zona ocupată a regiunii Donețk.
UPDATE 4 octombrie, ora 10.55: Premierul Ucrainei: „Ucraina va exporta trei sferturi din recolta de cereale”
Premierul Ucrainei, Denis Șmihal, a declarat, marți, că recolta din acest an de cereale și oleaginoase ucrainene va ajunge la 79 de milioane de tone, cu 10% mai mult decât anul trecut, informează Rador Radio România.
Dintre acestea, trei sferturi ar trebui trimise la export. “Aproximativ 25% din cerealele recoltate sunt suficiente pentru nevoile interne, iar restul trebuie exportat. Acestea sunt resurse pentru fermieri, câștiguri pentru stat, hrană pentru țările înfometate” – a afirmat Șmihal. Premierul a subliniat și importanța rutei vestice pentru exportul de cereale. “Avem nevoie de rute extinse de tranzit pentru exportul de alimente. Acest lucru este important pentru stabilitatea economiei noastre. Este important pentru lume, deoarece este vorba despre securitatea alimentară globală” – a afirmat Denis Șmihal. Potrivit premierului, Ucraina mizează pe eficiența mecanismului de verificare și control al exporturilor agricole ucrainene, pe rutele de tranzit de solidaritate din UE, pe extinderea capacităților porturilor dunărene și pe noile coridoare de cereale.(
UPDATE 4 octombrie, ora 10.50: Putin va lua parte la acțiunea consacrată jubileului bazei aviatice rusești din Kirghizia
Președinții Kirghiziei și Rusiei, Sadîr Japarov și Vladimir Putin, vor lua parte la acțiunea consacrată împlinirii a 20 de ani de la înființarea bazei aviatice a Federației Ruse în orașul kîrgîz Kant, a comunicat șeful departamentului de politică externă al administrației președintelui kîrgîz, Muratbek Azîmbakiev, informează Rador Radio România.
Anterior, primul ministru al Kirghiziei, Akîlbek Japarov, a comunicat că pe 12 octombrie este așteptată vizita de stat a lui Putin în Kirghizia, iar pe 13 octombrie la Bișkek va avea loc summitul șefilor de state membre CSI. După cum a precizat Azîmbakiev, “în cadrul apropiatei vizite sunt planificate convorbiri bilaterale ale șefului statului cu președintele Vladimir Putin. Liderii celor două țări vor discuta probleme actuale ale agendei bilaterale și multilaterale, precum și perspectivele dezvoltării pe mai departe a colaborării reciproc avantajoase”. Potrivit RIA – Novosti, baza militară rusească comună Kant face parte din Forțele colective de desfășurare rapidă și participă la asigurarea securității spațiului aerian al statelor membre ale ODKB (Tratatul Unit de Securitate Colectivă). Baza are în dotare avioane de atac Su-25 și elicoptere Mi-8.
UPDATE 4 octombrie, ora 10.45: Rusia a ucis în medie şase civili pe zi în Ucraina în ultimele şase luni (ONU)
Rusia a ucis în medie şase civili pe zi în Ucraina în ultimele şase luni, conform unui raport al Oficiului Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, a prezentat miercuri la Kiev, care consemnează un bilanţ de 10.000 de civili ucişi de la începerea ofensivei ruse pe scară largă în Ucraina în februarie 2022, relatează EFE, informează Agerpres.
“La peste 20 de luni de la începerea invaziei ruse, civilii ucraineni continuă să plătească un preţ teribil, prin cei aproape 10.000 de morţi şi zeci de mii de răniţi”, se afirmă în raport. “În ultimele şase luni, războiul a făcut, în medie, şase victime civile pe zi”, subliniază documentul.
Raportul documentează “atacurile constante cu rachete asupra zonelor rezidenţiale şi a infrastructurii critice” şi bombardamentele ruseşti asupra industriei de cereale şi a infrastructurii agricole şi care “continuă să semene frică şi distrugere” pe întreg teritoriul Ucrainei.
Printre efectele războiului asupra populaţiei, investigaţia ONU subliniază consecinţele economice ale invaziei ruse pentru milioane de persoane.
Tortura generalizată cu bătăi, şocuri electrice, execuţii simulate, violenţe sexuale şi alte forme de maltratare a prizonierilor de război şi civililor ucraineni de către forţele ruse în teritoriile ocupate reprezintă o altă încălcare sistematică şi documentată a drepturilor omului.
Documentul semnalează de asemenea şantajul exercitat asupra cetăţenilor ucraineni în zonele ocupate pentru a accepta cetăţenia rusă, fără de care li se refuză adeseori accesul la serviciile de bază.
Bărbaţii ucraineni din aceste zone se confruntă, de asemenea, cu ameninţarea de a fi trimişi pe front pentru a lupta de partea Rusiei împotriva forţelor armate ale ţării lor.
Un alt abuz denunţat în raport vizează transferul forţat de copii şi minori ucraineni, care în multe cazuri se aflau în grija statului ucrainean şi care suferă de dizabilităţi mintale şi intelectuale, dintr-o zonă ocupată în alta sau pe teritoriul Federaţiei Ruse.
Cât priveşte partea ucraineană, în raportul respectiv este exprimată îngrijorarea cu privire la cele aproape 8.000 de urmăriri penale împotriva unor presupuşi colaboraţionişti până în luna iulie a acestui an. Potrivit datelor citate, justiţia din Ucraina a pronunţat condamnări în “aproape toate” cazurile care au fost judecate.
Cei acuzaţi sunt adeseori persoane care au colaborat cu autorităţile ruse staţionate în teritoriile ocupate de Rusia şi eliberate ulterior de Ucraina, care au acceptat să lucreze cu ocupanţii în diferite poziţii de responsabilitate. Multe dintre aceste persoane au declarat anchetatorilor ONU că au făcut asta sub ameninţare.
În plus, raportul critică “severitatea” cu care sunt urmărite penal şi uneori condamnate infracţiuni non-violente, cum ar fi justificarea invaziei ruse pe reţelele de socializare, şi solicită mai multă claritate în legislaţie pentru a evita deciziile arbitrare în această privinţă. Media ucrainene au relatat anterior cazuri de femei pensionare condamnate la ani grei de închisoare pentru like-uri la astfel de conţinuturi ruseşti în reţeaua de socializare Odnoklassniki, care au fost interpretate drept “glorificarea invaziei ruse în Ucraina”, după cum a relatat în 29 septembrie serviciul ucrainean al BBC.
UPDATE 4 octombrie, ora 10.40: Rusia desfăşoară miercuri teste de avertizare publică în cazuri de urgenţă
Rusia a anunţat că va efectua miercuri un test la scară naţională privind funcţionarea sistemelor sale de avertizare publică în cazuri de urgenţă, ce prevede activarea sirenelor şi întreruperea emisiunilor de televiziune pentru a avertiza populaţia cu privire la un pericol iminent, relatează Reuters, informează Agerpres.
Testul, efectuat pentru prima dată în 2020, face parte dintr-o nouă iniţiativă care cere autorităţilor să efectueze teste de două ori pe an, începând cu 1 septembrie.
Acest test survine pe fondul războiului din Ucraina, care a declanşat cea mai gravă criză în relaţiile dintre Rusia şi Occident de la criza rachetelor cubaneze în 1962.
La 10:43, ora Moscovei (07:43GMT), vor răsuna sirenele, iar anunţuri precum “Atenţie, toată lumea!” vor alerta publicul, imitând ceea ce s-ar întâmpla în cazul unui adevărat dezastru sau catastrofă.
“Când auziţi sunetul sirenei, trebuie să vă păstraţi calmul şi să nu intraţi în panică, să porniţi televizorul – orice canal accesibil publicului – sau radioul şi să ascultaţi mesajul de informare”, a precizat Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă într-un comunicat.
“Sistemul de avertizare este destinat să transmită în timp util un semnal către populaţie în cazul unei ameninţări sau al unei situaţii de urgenţă având cauze naturale sau provocate de om”, se afirmă în comunicat.
De asemenea, SUA desfăşoară miercuri un test pe scară largă privind sistemele lor de avertizare publică prin intermediul telefoanelor mobile şi al posturilor de radio şi de televiziune.
Scopul testului din SUA este de a se asigura că sistemele “continuă să fie eficiente în alertarea publicului în caz de urgenţă, în special la nivel naţional”, a precizat într-un comunicat de presă Agenţia Federală pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă (FEMA).
Multe alte ţări au efectuat, de asemenea, teste ale sistemelor de alertă în caz de criză şi dezastre în ultimii ani, notează Reuters.
Testul efectuat de Rusia miercuri coincide cu împlinirea a 91 de ani de la crearea sistemului rusesc de apărare civilă şi urmează exerciţiilor educaţionale la nivel naţional din luna august privind simularea acţiunilor şi procedurilor în situaţii de urgenţă, a relatat presa rusă.
Scopul testelor efectuate de Rusia este de a evalua funcţionarea sistemelor de avertizare şi gradul de pregătire al personalului responsabil cu lansarea acestora şi de a creşte nivelul de conştientizare a publicului, a precizat Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă.
UPDATE 4 octombrie, ora 10.05: Ministrul Agriculturii: Importurile de cereale din Ucraina şi Republica Moldova vor fi permise doar fermierilor şi procesatorilor români şi vor fi posibile doar pe bază de licenţă
Florin Barbu, ministrul Agriculturii, afirmă miercuri că importurile de cereale din Ucraina şi Republica Moldova vor fi permise doar fermierilor şi procesatorilor români şi vor fi posibile doar pe bază de licenţă, informează News.ro.
”Importurile de cereale din Ucraina şi Republica Moldova vor fi permise doar fermierilor şi procesatorilor români şi vor fi posibile doar pe bază de licenţă Aşa cum am promis, protejăm producţia românească şi munca fermierilor români”, scrie ministrul pe Facebook.
Barbu anunţă că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a postat în transparenţă decizională un proiect de Ordonanţă de Urgenţă prin care se stabileşte cadrul legal privind importurile de produse agricole din Ucraina sau din Republica Moldova, mai exact, se introduce un mecanism de autorizare a operatorilor economici români pentru permiterea importului a patru produse: grâu, porumb, seminţe de floarea soarelui şi de rapiţă.
Proiectul de act normativ prevede că pot fi autorizaţi pentru operaţiuni de import produse agricole din Ucraina sau Republica Moldova exclusiv operatorii economici români care desfăşoară activităţi în următoarele sectoare economice:
1041 – Fabricarea uleiurilor şi grăsimilor;
1061 – Fabricarea produselor de morărit;
1091 – Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă;
014 – Creşterea animalelor.
Produse agricole care pot face obiectul importului, în condiţiile actului normativ supus dezbaterii publice:
1001 – Grâu,
1005 – Porumb,
1205 – Seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică, chiar sfărâmate,
1206 – Seminţe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate.
Potrivit actului normativ procedura de autorizare presupune:
Operatorul economic cu sediul şi punctul/punctele de lucru pe teritoriul României, care intenţionează să importe produse agricole origine Ucraina sau Republica Moldova, solicită la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale eliberarea autorizaţiei de import, pe baza prezentării unui document din care să reiasă necesitatea de completare stocuri, precum şi a altor acte necesare menţionate în proiect.
MADR, pe baza raportului emis de o Comisie de autorizare, eliberează autorizaţia de import, după validarea de către autorităţile române a informaţiilor prezentate de operatorii care solicită autorizarea.
Comisia este compusă din următorii reprezentanţi:
a) un reprezentant al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;
b) un reprezentant al Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor;
c) un reprezentant al Autorităţii Vamale Române;
d) un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
e) un reprezentant al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului;
f) doi reprezentanţi ai asociaţiilor reprezentative din sectorul producţiei / procesării şi al creşterii animalelor.
Operatorul economic prezintă un certificat de conformitate al produsului ce urmează a fi importat, eliberat de Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor cu privire la respectarea normelor sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor
MADR emite autorizaţia de import prin intermediul Comisiei de autorizare.
”În baza autorizaţiei de import eliberată de MADR, operatorul economic român încheie un contract de import cu un operator economic licenţiat de către Ucraina sau Republica Moldova pentru cantitatea de produs necesară şi au loc operaţiunile de import, sub supravegherea autorităţilor vamale române. Înainte de intrarea în procesul de valorificare sau producţie, produsele sunt verificate de către ANSVSA, pentru validarea respectării calităţii prevăzute în certificatul de conformitate iniţial”, precizează ministerul.
UPDATE 4 octombrie, ora 09.55: Regiunea Harkiv – Armata rusă a aruncat o bombă asupra unei localităţi
Şeful Administraţiei Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov, a raportat că, în noaptea de 3 spre 4 octombrie, invadatorii ruși au atacat satul Borova, din raionul Izium, informează Rador Radio România.
Potrivit oficialului, ruşii au aruncat o bombă ghidată asupra localităţii, avariind o locuinţă, o grădiniță și un centru pentru ocuparea forţei de muncă. De asemenea, o persoană a fost rănită în timpul bombardamentului.
UPDATE 4 octombrie, ora 09.45: Regiunea Dnipropetrovsk – Explozii în oraşul Krivi Rih
Mai multe explozii au fost raportate, miercuri dimineaţă, în oraşul ucrainean Krivi Rih (regiunea Dnipropetrovsk), în timpul unei alerte de raid aerian, informează Rador Radio România.
Şeful Consiliului de Apărare din Krivi Rih, Oleksandr Vilkul, a precizat că exploziile au avut loc în jurul orei 08:55. Acesta a făcut apel la populaţie să rămână la adăpost. Anterior, comandamentul Forțelor Aeriene ale Ucrainei a avertizat că există riscul ca ruşii să atace cu rachete mai multe regiuni, inclusiv Dnipropetrovsk. “Kirovohrad, Ceerkasi, Mikolaiv, Dnipropetrovsk – pericol de atac cu rachete!” – se arată în mesajul armatei ucrainene.
UPDATE 4 octombrie, ora 09.40: Explozie raportată în Crimeea
O explozie a avut loc în Crimeea, miercuri dimineaţă, iar surse locale au raportat o lansare de rachetă spre regiunea Herson, informează Rador Radio România.
“Explozie în apropiere de Krasnoperekopsk” – se arată într-un mesaj postat pe Telegram. Localnicii raportează că două avioane de luptă au fost observate la Krasnoperekopsk, aflat sub ocupaţie rusă. “De asemenea, probabil că a fost lansată o rachetă în direcția regiunii Herson” – notează canalul de Telegram “Vânt crimeean”. Deocamdată, nu există informaţii suplimentare.
UPDATE 4 octombrie, ora 09.15: Regiunea Doneţk – Ruşii au bombardat o întreprindere
Biroul Procurorului General al Ucrainei raportează că, în cursul serii de marţi, trupele ruse au bombardat o întreprindere din regiunea estică Donețk, informează Rador Radio România.
Trei lucrători care începuseră tura de noapte au fost răniți.
“În jurul orei 18:50, armata rusă a lovit satul Vişneve, din comunitatea teritorială unită Selidove. Teritoriul unei întreprinderi private a fost în epicentrul loviturii. Doi bărbați, de 27 și 33 de ani, și o femeie de 37 de ani au fost răniți” – se arată în raport. În urma bombardamentelor, aproape jumătate din clădire a fost distrusă. De asemenea, au fost avariate mașini, acoperișuri și garaje.
UPDATE 4 octombrie, ora 08.30: Bombardamente ruseşti în regiunea Dnipropetrovsk
Şeful Administraţiei Militare Regionale Dnipropetrovsk, Serhi Lisak, a raportat că, în noaptea de marţi spre miercuri, trupele invadatoare ruse au bombardat comuna Mirove, informează Rador Radio România.
Circa 10 obuze de artilerie au fost trase asupra unui sat. Datele preliminare arată că au fost avariate două case particulare, o anexă și linii electrice. Bombardamentele nu s-au soldat cu victime.
UPDATE 4 octombrie, ora 08.20: Un voluntar leton a murit pe frontul din Ucraina
Un voluntar din Letonia a fost ucis în apropiere de Liman, regiunea ucraineană Doneţk, în urma unui atac cu dronă lansat de ruşi – potrivit unor informaţii transmise de postul public leton LSM, informează Rador Radio România.
Numele voluntarului decedat nu a fost încă dezvăluit. Informațiile despre decesul voluntarului leton au fost confirmate de Juris Dalbiņš, fost comandant al armatei Letoniei. “Camarazii săi se vor asigura că trupul îi este trimis în Letonia și îngropat în conformitate cu reglementările militare” – a remarcat Dalbiņš. Potrivit unei versiuni, letonul ar fi fost ucis de aceeaşi dronă care, în cursul zilei de sâmbătă, a luat viața unui voluntar din Estonia, care a luptat în Ucraina ca parte a Legiunii Internaționale
UPDATE 4 octombrie, ora 08.10: Reacţia Kievului, după ce Moscova l-a acuzat de “terorism” pe şeful spionajului militar ucrainean
Andri Iusov, reprezentant al Direcţiei Principale de Informaţii (GUR) din Ministerul Apărării de la Kiev, a declarat că fiecare ucrainean care opune rezistenţă în faţa invadatorilor ruşi poate fi inclus în anumite liste ale acestora, iar acuzațiile de “terorism” formulate de Moscova la adresa șefului GUR, Kirilo Budanov, reprezintă o recunoaștere a înaltului profesionalism al acestuia, informează Rador Radio România.
Iusov a remarcat că Rusia este cea care comite acte teroriste împotriva ucrainenilor, iar aceştia din urmă opun rezistenţă, ceea ce este o reacție normală. “Inamicii vor fi pedepsiți, iar Ucraina va fi eliberată” – a adăugat Iusov. Acesta a promis că GUR va continua acțiunile eficiente împotriva ocupanților. Amintim că Rusia l-a acuzat pe șeful spionajului militar ucrainean, Kirilo Budanov, precum şi pe alți câțiva comandanți militari, de o presupusă implicare în “atacuri cu drone” pe teritoriul statului rus. Anterior, Budanov a anunţat principala țintă a atacurilor cu drone lansate pe teritoriul Rusiei: fabricile implicate în producția de rachete destinate armatei invadatoare ruse.
UPDATE 4 octombrie, ora 08.04: Oficial militar NATO aruncă ‘bomba’ în cazul livrărilor de muniție occidentală în Ucraina: Se vede ‘fundul butoiului’
Un oficial militar al NATO a avertizat că „fundul butoiului” este acum vizibil când vine vorba de livrări de muniție din partea națiunilor occidentale pentru Ucraina, anunță Mediafax.
UPDATE 4 octombrie, ora 07.20: Rusia îşi întăreşte forţele armate, însă Serghei Șoigu neagă o mobilizare suplimentară: ‘Nu există planuri’
Rusia nu are în plan o mobilizare suplimentară pentru operaţiunea militară din Ucraina, în condiţiile în care peste 335.000 de persoane s-au înrolat în acest an pentru a lupta în forţele armate sau unităţi de voluntari, a afirmat marţi ministrul apărării, Serghei Şoigu, transmite Reuters, conform AGERPRES.
Rusia îşi întăreşte forţele armate şi creşte producţia de armament în aşteptarea unui război lung în Ucraina, unde liniile frontului rămân aproape neschimbate de un an.
UPDATE 4 octombrie, ora 05.20: Nu a murit și nici cancer nu are! Vladimir Putin se pregătește să facă marele anunț
Preşedintele rus Vladimir Putin ar putea semnala, luna viitoare, că va candida la alegerile prezidenţiale din 2024, a relatat marţi cotidianul Kommersant, preluat de Reuters, care notează că acest lucru ar deschide calea pentru rămânerea la putere a lui Putin cel puţin până în 2030.
În cadrul unei conferinţe prevăzute să aibă loc în noiembrie, Vladimir Putin ar putea anunţa, potrivit unor oficiali, că urmează să participe la alegerile prezidenţiale din martie, a scris Kommersant, citând surse neidentificate apropiate de administraţia prezidenţială.
UPDATE 4 octombrie, ora 03.20: The Telegraph: Putin are un nou plan – dezmembrarea NATO în bucăți
Publicației britanică The Telegraph, care analizează situația geopolitică din Europa, atrage atenția că Putin și-a propus un nou obiectiv – dezmembrarea NATO în bucăți și identificarea punctelor slabe ale Alianței Nord-Atlantice.
Balcanii vor fi probabil noul loc de interes al Moscovei, deoarece acesta este cel mai slab punct al NATO. Jurnalistul militar și colonelul Forțelor Armate ale Ucrainei, Vladislav Seleznev, a comentat această informație. În opinia sa, capacitățile serviciilor speciale ruse nu trebuie cu siguranță subestimate, deoarece Putin însuși provine din aceste servicii speciale și în ultimii ani Rusia a desfășurat multe operațiuni secrete.
UPDATE 4 octombrie, ora 01.20: Războiul și altfel: un ofițer ucrainean a sunat în Rusia pentru a cere asistența tehnică la un tanc capturat care nu pornea
Un ofițer ucrainean a decis să apeleze la asistența tehnică rusă pentru ajutor atunci când a întâmpinat probleme în operarea unui tanc rusesc capturat. Ofițerul, al cărui indicativ de apel este Kochevnik, a fost văzut într-o înregistrare video făcând ceea ce părea a fi apeluri către personalul care lucrează pentru producătorul rus de tancuri, Uralvagonzavod, scrie Insider.
Kochevnik a declarat că a avut probleme cu tancul său rusesc T-72B3, un model utilizat pe scară largă de armata rusă. T-72B3 este, de asemenea, cea mai avansată versiune a tancurilor T-72 din epoca sovietică.
sursa:stiripesurse