Datoria gospodăriilor din Uniunea Europeană a reprezentat, în 2025, 49,4% din PIB, iar în zona euro procentul a urcat la 50,7%, potrivit datelor Eurostat. Cele mai îndatorate gospodării din Europa se află în Țările de Jos, în timp ce România ocupă unul dintre ultimele locuri din clasamentul statelor membre, cu un nivel al datoriilor mult sub media europeană, scrie Euronews.
Ce arată, de fapt, indicatorul datoriei gospodăriilor
Datoria gospodăriilor include obligații financiare precum creditele ipotecare, creditele de consum și alte tipuri de împrumuturi contractate de populație. Raportarea acestei datorii la PIB permite compararea nivelului de îndatorare între diferite țări, fără însă a reflecta situația financiară a fiecărei gospodării în parte — un nivel ridicat la nivel național nu înseamnă automat că fiecare familie este supraîndatorată.
Un grad ridicat de îndatorare nu este neapărat un semnal negativ, fiind frecvent întâlnit în economiile cu piețe ipotecare dezvoltate, unde accesul la credit pentru locuințe este larg răspândit. Totuși, Comisia Europeană consideră că depășirea pragului de 55% din PIB poate reprezenta un risc macroeconomic, întrucât un grad ridicat de îndatorare a populației poate amplifica efectele unei eventuale crize economice.
Unde se împrumută cel mai mult europenii
Una dintre cele mai surprinzătoare concluzii ale raportului este falia clară dintre nordul și sudul continentului. Șapte state membre ale UE au datorii ale gospodăriilor care depășesc pragul de 55% din PIB, iar toate se află în nordul sau vestul Europei. În schimb, sudul continentului, asociat în trecut cu crizele datoriilor suverane, înregistrează un nivel relativ redus al împrumuturilor contractate de populație.
Gospodăriile din Italia au datorii echivalente cu doar 35,9% din PIB, comparativ cu 38% în Grecia și 42,9% în Spania — toate cu mult sub media Uniunii Europene. Practic, deși guvernele din sudul Europei se numără printre cele mai îndatorate de pe continent, populația de acolo este mult mai prudentă în privința creditelor, comparativ cu cea din nordul Europei.
Topul celor mai îndatorate 10 țări din UE
Potrivit datelor Eurostat, clasamentul celor mai îndatorate gospodării din Uniunea Europeană arată astfel: pe primul loc se află Țările de Jos, cu 93,5% din PIB, unde politicile care încurajează creditarea ipotecară și achiziția de locuințe au dus la cel mai ridicat nivel de îndatorare din Europa. Urmează Danemarca, cu 84,1%, unde nivelul ridicat al datoriei este compensat de economiile din fondurile de pensii și de valoarea ridicată a activelor deținute de populație, și Suedia, cu 82,3%, a cărei economie este puternic dependentă de creditele ipotecare cu dobândă variabilă.
Pe locurile următoare se situează Finlanda(62,9%), unde datoria provine în principal din împrumuturile pentru locuințe, Luxemburg(60,5%), unde aproape jumătate dintre gospodării nu au totuși nicio datorie, și Franța (59,5%), piață dominată de creditele ipotecare cu dobândă fixă și strict reglementată. Lista continuă cu Belgia(56,4%), Cipru (54,2%), unde o parte importantă din datorie este reprezentată încă de credite neperformante, Portugalia (53,9%), unde peste 90% dintre creditele ipotecare au dobânzi variabile sau mixte, și Germania(49%), țară în care o piață extinsă a chiriilor și lipsa unor facilități fiscale pentru dobânzile ipotecare au menținut tradițional scăzută nevoia populației de a se împrumuta masiv.
România, cea mai prudentă țară din UE la capitolul credite
La polul opus clasamentului se află România, cu o datorie a gospodăriilor de doar 12,3% din PIB — cel mai redus nivel din întreaga Uniune Europeană. Înaintea țării noastre, în ordine crescătoare, se situează Ungaria (18,3%), Letonia (19,8%), Polonia (22%), Lituania (23,6%), Irlanda (23,9%), Slovenia (24,8%), Bulgaria (28%), Croația (31,3%) și Cehia (31,5%).
Poziția României în acest clasament reflectă un comportament financiar mult mai prudent al populației față de creditare, comparativ cu majoritatea statelor din nordul și vestul Europei, unde accesul facil la împrumuturi ipotecare și de consum face parte din normalitatea economică de zeci de ani.