Polonia pregătește o reformă fiscală construită pe o idee pe care Guvernul Bolojan a ignorat-o: deficitul nu trebuie redus obligatoriu prin împovărarea populației. Executivul condus de Donald Tusk vrea să protejeze clasa de mijloc și să ceară mai mult de la marile companii și de la contribuabilii cu venituri foarte ridicate.
- Polonia reduce povara clasei de mijloc
- Companiile mari vor plăti mai mult
- Bolojan a trimis factura populației
- Deficitul nu anulează alegerea politică
La București, consolidarea fiscală a început exact din direcția opusă.
Polonia reduce povara clasei de mijloc
Guvernul polonez propune majorarea pragului până la care veniturile sunt impozitate cu 12%, de la 120.000 la 130.000 de zloți anual.
Pentru partea de venit cuprinsă între 130.000 și 150.000 de zloți ar urma să fie introdusă o cotă de 24%.
Impozitul de 32% s-ar aplica abia veniturilor care depășesc 150.000 de zloți.
Aproximativ 3,5 milioane de contribuabili ar urma să beneficieze de modificări.
Companiile mari vor plăti mai mult
Pentru compensarea veniturilor pierdute, Polonia intenționează să majoreze de la 19% la 22% impozitul pe profit aplicat companiilor cu venituri anuale de peste 50 de milioane de euro.
Taxa de solidaritate achitată de persoanele care câștigă peste un milion de zloți anual ar urma să crească de la 4% la 5%.
Pachetul este încă o propunere și trebuie aprobat de Parlament și promulgat de președinte.
Direcția politică este însă limpede: cei care au o capacitate mai mare de plată trebuie să suporte o parte mai mare din ajustare.
Bolojan a trimis factura populației
Guvernul român a ales instrumentele care produc bani rapid și lovesc sigur:
TVA, accize, contribuții și eliminarea unor facilități.
Povara ajunge inevitabil în prețuri și este suportată inclusiv de oamenii cu venituri mici.
Populația nu dispune de consultanți fiscali, scheme de optimizare sau acces la birourile în care se negociază excepțiile.
Este contribuabilul cel mai simplu de taxatși cel mai ușor de prezentat drept beneficiar al unei viitoare stabilități.
Deficitul nu anulează alegerea politică
Polonia are un deficit de peste 7% din PIB, alimentat inclusiv de cheltuielile militare uriașe.
(Măcar acolo se vede clar o direcție. Un sens. La Românica… deficitul bugetar scandalos este rezultatul unor împrumuturi neobosite, cu destinație electorală).
Majorarea taxelor pentru companiile mari nu rezolvă singură problema și poate produce efecte economice nedorite.
Dar Varșovia încearcă să distribuie costul în funcție de capacitatea de plată. Bucureștiul a preferat să-l pună în cârca celor care nu se pot apăra fiscal.
Polonia întreabă cine poate suporta greul. Bolojan a verificat doar cine nu poate scăpa de el.
sursa: puterea