Gata. România va pierde 770 de milioane de euro din PNRR pentru că partidele nu au fost capabile să adopte la timp Legea salarizării. Nu mai vorbim despre un risc, o avertizare sau o ipoteză pesimistă.
- Termenul moare pe 31 august
- Nu este amendă. Este prostie pură
- Reforma trebuia făcută din 2022
- De la 8 miliarde la 18 miliarde
- Toți și-au asumat. Nimeni nu răspunde
- PNL arată spre PSD
- Eșecul nu mai poate fi numit accident
- 770 de milioane pentru nimic
Președintele Nicușor Dan a anunțat oficial eșecul.
PSD, PNL, USR și UDMR și l-au asumat „solidar”. Solidaritatea politică românească funcționează impecabil când trebuie împărțită vina și trimisă populației nota de plată.
Termenul moare pe 31 august
Adoptarea Legii salarizării până la 31 august reprezenta un jalon PNRR de care depindeau 770 de milioane de euro.
Proiectul nu mai poate fi adoptat la timp.
Partidele au convenit să nu depună variante separate în Parlament, iar președintele a confirmat miercuri seară că banii vor fi pierduți.
Textul ar fi aproape finalizat tehnic și ar urma să fie adoptat până la sfârșitul anului.
Numai că PNRR nu acordă premiu de consolare pentru reforma terminată după plecarea banilor.
Nu este amendă. Este prostie pură
Cele 770 de milioane de euro nu reprezintă o amendă aplicată României.
Sunt fonduri europene nerambursabile pe care nu le mai încasăm.
Investițiile care ar fi putut fi finanțate cu acești bani vor trebui abandonate, reduse sau plătite din alte surse.
„Alte surse” înseamnă, de obicei, împrumuturi mai scumpe, taxe suplimentare ori tăieri din alte capitole.
Politicienii au ratat jalonul.
Cetățenii vor achita rata. Mă rog. Ce trebuie achitat.
Reforma trebuia făcută din 2022
Nicușor Dan a recunoscut că Legea salarizării a fost amânată ani întregi, începând din 2022.
Inițial, proiectul trebuia adoptat în 2023.
Guvernarea PSD–PNL a împins termenul până în 2026, cu seninătatea omului care mută gunoiul sub covor și se miră ulterior că podeaua a devenit munte.
Trei miniștri ai Muncii susținuți de PSD nu au finalizat reforma.
Ultimul proiect lăsat în urmă avea, potrivit lui Ilie Bolojan, un impact bugetar de aproximativ 15,5 miliarde de lei.
După căderea Guvernului, ministrul interimar Dragoș Pîslaru a prezentat succesiv trei variante și a transmis ultima formă Comisiei Europene.
Timp tehnic a existat. A fost consumat politic.
De la 8 miliarde la 18 miliarde
Negocierile au pornit de la o anvelopă suplimentară de aproximativ 8 miliarde de lei.
Pe parcursul discuțiilor cu partidele și sindicatele, impactul proiectului a urcat la 12 miliarde și, în unele variante, chiar spre 18 miliarde.
Comisia Europeană a refuzat să accepte o reformă salarială fără finanțare sustenabilă.
Ministrul Finanțelor a avertizat că orice creștere trebuie plătită în fiecare an, nu doar în momentul adoptării legii.
Aici s-a blocat totul:
fiecare partid a vrut să apere anumite categorii de bugetari, nimeni nu a vrut să explice cine primește mai puțin, iar banii publici au fost tratați ca o promisiune electorală cu termen nelimitat.
Toți și-au asumat. Nimeni nu răspunde
Președintele spune că PSD, PNL, USR și UDMR și-au asumat solidar pierderea banilor.
Foarte frumos. Dar ce înseamnă, concret, această asumare?
Demisionează cineva? Plătește vreun partid prejudiciul? Pierde vreun lider funcția? Este retras vreun candidat de pe liste?
Nu. „Ne asumăm” rămâne formula prin care politicianul român recunoaște solemn că vina îi aparține, cu condiția să nu producă nicio consecință personală.
Este spovedanie fără penitență și responsabilitate fără răspundere.
PNL arată spre PSD
Ilie Bolojan acuză PSD că a blocat acordul.
Susține că Sorin Grindeanu acceptase inițial anvelopa de 8 miliarde de lei, apoi PSD ar fi cerut 12 miliarde și, în final, n-ar mai fi acceptat nici această variantă.
PNL afirmă că ultima formă transmisă la Bruxelles respecta cerințele jalonului. PSD invocă probleme de echitate și insuficienta protejare a veniturilor.
Sindicatele spun că proiectul conținea eroriși nu putea produce o salarizare coerentă.
Pot exista obiecții legitime.
Dar ele trebuiau rezolvate în 2022, 2023, 2024 sau 2025. Nu în ultimele cinci zile, cu 770 de milioane de euro așezate pe marginea mesei.
Eșecul nu mai poate fi numit accident
Când cunoști termenul, suma și consecința și, după patru ani, nu te aduni pe o decizie rațională, neglijența produce efectele unei acțiuni deliberate.
Partidele au ales să nu se înțeleagă. Au ales să-și protejeze clientele, să evite costurile electorale și să lase factura următorului guvern.
N-au pierdut banii într-un accident. I-au privit plecând. Așa cum zboară cocorii de toamnă, ca-n filmele rusești.
770 de milioane pentru nimic
România se împrumută scump, are nevoie disperată de investiții și numără fiecare tranșă europeană.
Cu toate acestea, tocmai a renunțat la 770 de milioane de euro fiindcă patru partide n-au putut închide o lege începută acum patru ani.
Nu poți construi o țară adevărată cu băieței politici care, în timp ce le arde casa, se uită prin gaura gardului să vadă dacă vecina umblă dezbrăcată prin curte.
Legea va veni, probabil, până la sfârșitul anului. Liderii vor anunța responsabilitate, echilibru și reformă.
Banii… nu se vor mai întoarce.
România n-a pierdut 770 de milioane de euro.
Le-a oferit tribut propriei imbecilități politice.
sursa: puterea