CREATOR: gd-jpeg v1.0 (using IJG JPEG v80), quality = 75

Au trecut aproape șase luni de la izbucnirea războiului dintre Israel și Statele Unite ale Americii, pe de-o parte, și Iran, pe de altă parte, conflict care a provocat o criză majoră a carburanților. Piața internațională a țițeiului s-a destabilizat complet. În acest timp, prețurile carburanților au crescut la nivel mondial, iar România, chiar dacă nu se află într-o criză de aprovizionare, continuă să aibă probleme grave cu prețurile. Consumatorii sunt debusolați și nu mai înțeleg dacă trecem printr-o criză reală sau dacă benzinăriile profită de situație și fac speculă.

Pe data de 28 februarie Israelul și Statele Unite ale Americii au atacat Iranul. Iranul a răspuns cu atacuri asupra infrastructurii energetice a statelor aliate SUA din regiune. Strâmtoarea Ormuz, pe unde trece 20% din petrolul comercializat la nivel mondial, a fost blocată, lucru ce a dus la creșterea rapidă a cotațiilor internaționale ale barilului de petrol. În două săptămâni, barilul de petrol Brent se tranzacționa cu peste 100 de dolari, în creștere de la 70 de dolari. Șase luni mai târziu, barilul a scăzut sub 90 de dolari, însă carburanții din România se află la cel mai ridicat preț din istorie.

Criza carburanților și evoluția prețului de la pompă

Dacă înainte de război un litru de motorină costa 8,25 lei, iar cel de benzină se vindea cu aproape 8 lei, astăzi prețurile au crescut, în medie, cu 25%. Prețul mediu al motorinei, după aplicarea măsurilor de reducere a accizei, este 10,23 lei, un preț cu 2 lei mai mare decât acum șase luni, iar benzina se vinde cu 9,54 lei, conform peco-online.ro.

„Degeaba vii tu, stat, și ești bine intenționat, și scazi acciza în pompă, renunți la niște venituri care într-adevăr erau suplimentare, nu erau bugetate, dacă nu ai un mecanism de control pe adaosul comercial. Legea nu funcționează, degeaba statul scade acciza dacă este liber la adaos comercial”, a declarat, pentru Cotidianul, Beniamin Lucescu, președintele FORT.

După izbucnirea conflictului Guvernul României a declarat stare de urgență pe piața carburanților și timp de trei luni a redus acciza la motorină cu 36 de bani și a plafonat adaosul comercial al combustibililor. Însă toate aceste măsuri au expirat la data de 1 iulie. Prețul mediu al motorinei a crescut atunci la 9,57 lei, iar cel al benzinei la 8,66 lei. La finalul lunii, prețul mediu al motorinei a ajuns până la 10,44 lei, iar cel al benzinei până la 9,39 lei.

Speculă la pompă sau impactul pieței internaționale

„E adevărat că în primele trei luni, cât a funcționat ordonanța 19, a fost un control. Vă dau un exemplu: la undeva la 100 – 110 dolari barilul, și cu doar o reducere de 36 de bani a accizei, prețul a stat undeva la 9 – 9,30 lei pe litru la motorina standard. După 1 iulie, nu am mai avut legislație privind situația de criză pe piața carburanților, perioadă în care prețurile, zicem noi, au crescut foarte mult. De aceea și Federația Operatorilor Români de Transport a sesizat Consiliul Concurenței ca să calculeze componența costurilor și marjele de profit.

A fost ca un fel de «Black Friday», zicem noi: «Urcăm prețul motorinei la 11 lei, ca să vindem cu 10 lei». Și cam acolo suntem. Din păcate, această criză nu e numai în România, dar comparativ cu alte state, și aici mă refer la Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Croația, Cehia, Grecia, Polonia, toate au prețuri sub noi. Cum fac ei și nu putem noi? În condițiile în care câteva țări din acestea nu au resursele de petrol ale României. Și noi suntem pe locul 7-8 la preț în Uniunea Europeană”, spune Beniamin Lucescu, care este și antreprenor în domeniul transportului.

Pe data de 1 iulie, când a expirat starea de urgență pe piața carburanților, cotația barilului de petrol Brent era în jurul a 70 de dolari, însă în ultima săptămână din lună a atins din nou pragul de 100 de dolari. În aceeași perioadă prețul mediu al motorinei a început să se apropie de 10 lei din nou în România. În pofida evenimentelor de pe piața internațională, mulți români au ajuns la concluzia că ar trebui să ne obișnuim cu acest preț ridicat și spun: „acum că prețurile la carburanți au crescut, cu siguranță nu vor mai scădea!”.

„Cu siguranță nu împărtășesc această opinie pentru că prețul la pompă depinde de evoluțiile de pe piața internațională, dar în aceeași măsură, și de taxarea de pe piața locală. Dacă prețurile de pe piața internațională vor scădea, în 2-3 săptămâni vom vedea impactul și pe piața locală. Trebuie să ținem cont de faptul că prețul barilului de petrol este important, dar totodată este important și prețul produsului finit, adică al motorinei și benzinei. Atunci când emitem o opinie trebuie să ne uităm și la prețul motorinei de pe piața internațională”, a explicat, pentru Cotidianul, Iulian Lolea, economistul șef al Confederației Concordia.

Criza carburanților ne-a afectat puternic economia

Datele de la Institutul Național de Statistică arată că inflația la benzină este 23%, iar la motorină a trecut de 30%. Cheltuielile cu carburanții, și mai ales cele cu motorina, reprezintă o componentă importantă a costurilor din economia românească, iar creșterile de la pompă au început să influențeze prețurile bunurilor de consum și ale serviciilor.

„Efectul se vede asupra venitului disponibil. Avem cheltuieli mai mari cu carburanții și asta se vede în accentuarea scăderii consumului. Vedem efecte și în rata inflației, unde cel mai probabil am avut un plus de un punct procentual față de situația în care n-am fi avut această problemă care pare departe de a fi rezolvată. Toată această incertitudine va trena și pentru următorul trimestru.

Acest nivel ridicat al prețurilor carburanților este abia la început în ceea ce privește transmiterea în prețurile serviciilor și bunurilor. O să fie un trai mai scump pentru populație și consumatorul final, vom vedea și o reducere a consumului, a volumului de bunuri, pentru că oamenii o să-și permită mai puține și astfel, și nivelul profiturilor companiilor o să fie afectat de toată această situație de incertitudine”, este de părere Iulian Lolea.

În același timp, datele Eurostat arată că în luna mai, față de luna aprilie, România a fost singura țară din Uniunea Europeană în care prețul motorinei a continuat să crească, cu 1,6% de la o lună la alta, în timp ce în toate celelalte țări motorina s-a ieftinit.

Criza carburanților peste criza bugetară

Provocarea de pe piața carburanților a venit într-un context prost pentru economia României – perioada de consolidare fiscal-bugetară, care ne face mult mai sensibili la crizele externe. Asta pentru că statul este slab din punct de vedere financiar și nu deține resursele pentru a interveni în piață. Chiar dacă avem unul dintre cele mai ridicate niveluri de taxare a carburanților, cu accize care au crescut de două ori în ultimul an, Guvernul a luat greu decizia de a reduce din aceste încasări extraordinare care vin la bugetul de stat.

„Spațiul fiscal al Guvernului este destul de limitat. Ei au încercat să intervină la presiunea din spațiul public pentru a limita creșterea prețurilor, însă toate acestea s-au dovedit cu impact scăzut în prețul final. Nu poți să controlezi un bun care se tranzacționează pe piața internațională și al cărui preț este format în altă parte. Ce poți să faci este doar să atenuezi creșterea prețurilor. În urma ultimelor măsuri prețul motorinei a scăzut cu 68 de bani, dar imediat după am avut fluctuații de 10-15 bani, care cumva aruncă în derizoriu tot efortul făcut de Guvern”, spune Iulian Lolea.

Pe de altă parte, șoferii și mai ales transportatorii simt cum această criză le dă activitatea peste cap. Un plin pentru o mașină cu rezervor de 50 de litri este mai scump cu 100 de lei față de începutul anului, iar pentru transportatori, cheltuielile din ce în ce mai mari cu motorina riscă să le reducă profitabilitatea până când ajung să fie amenințați de faliment.

„Vedeți, când era 7 lei și ceva (litrul de motorină n.r.), ni se părea mult. Acum, mental, ne-am obișnuit cu 10 lei. Undeva la 9, 9,30 lei pe litrul de motorină, noi eram acoperiți, pentru că statul român ne restituie 85 de bani din acciză.

Tot ce trece de 9,3 lei litrul de motorină pune presiune pe costuri, ținând cont că 40% din costuri reprezintă motorina. Marjele de profit sunt între 5 și 10%. Imaginați-vă că o asemenea creștere îmi mănâncă 7% din profit. Sunt transportatori care vor intra în perioada următoare în faliment dacă nu reușesc să transfere acest cost în preț. Dar ce facem într-o economie în care comprimarea cererii este de 30%?”, se întreabă Beniamin Lucescu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *