Comuna Feldioara din județul Brașov a devenit epicentrul unei controverse majore de mediu și urbanism, pe fondul interesului strategic al gigantului ungar MOL de a-și extinde capacitățile logistice din România. Proiectul construirii unui mare depozit de combustibili a fost preluat pe plan local de societatea Transit Oil SRL, administrată de Alexandru Iurea, fost colaborator al companiei maghiare. Pentru a ocoli procedurile anevoioase de avizare, demersurile administrative au fost accelerate agresiv la nivel local, lăsând în urmă un lanț de nereguli procedurale, dosare în instanță și o lipsă acută de reacție din partea autorităților județene.
Fundația administrativă a proiectului a fost șubredă încă de la adoptarea Planului Urbanistic Zonal prin Hotărârea de Consiliu Local nr. 10 din februarie 2023, act contestat ulterior în instanță în dosarul nr. 31343/3/2024. Documentația a fost elaborată de o persoană fără drept legal de semnătură pentru un astfel de proiect și a fost votată de aleșii locali fără o analiză efectivă și fără avizele prealabile de specialitate. Imediat după aprobarea PUZ-ului, Primăria Feldioara a eliberat Certificatul de Urbanism nr. 22 din 1 martie 2023, omițând intenționat solicitarea unor avize obligatorii impuse chiar de regulamentul de urbanism, printre care acordul Companiei Naționale a Uraniului, avizul CFR, cel al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Brașov și autorizația de la Apele Române.
Traseul procedural a devenit și mai opac în faza acordurilor de mediu. Deși legislația privind riscurile de accidente majore impune notificarea Secretariatului de Risc al Ministerului Mediului pentru astfel de capacități de stocare, cerința a fost complet ignorată. Mai mult, Agenția pentru Protecția Mediului Brașov a emis Decizia etapei de încadrare nr. 172 din 25 august 2023, stabilind în mod surprinzător că obiectivul nu necesită evaluarea impactului asupra mediului, evaluare adecvată sau evaluarea impactului asupra corpurilor de apă. Decizia a fost luată în ciuda faptului că investiția implică betonarea a zeci de mii de metri pătrați, operațiuni intense de transvazare a carburanților între cisterne auto și feroviare și o poziționare periculoasă la doar 150 de metri de albia unui curs de apă. Această decizie face în prezent obiectul dosarului nr. 232/62/2025.
Lucrările din teren au scos la iveală abateri grave de la normele din construcții. Inspectoratul de Stat în Construcții a derulat controale succesive pe șantier, identificând execuții fără detalii tehnice, lipsa supravegherii calificate și absența proiectelor de execuție pentru 20 dintre cele 23 de obiective componente. Deși ISC a dispus oprirea imediată a șantierului încă de la prima verificare, lucrările au continuat nestingherite.
Frontul juridic s-a complicat odată cu atacarea în contencios administrativ a primei autorizații de construire, nr. 20 din 19 septembrie 2023, de către Instituția Prefectului Brașov. Deși acțiunea a suspendat de drept efectele actului, iar Tribunalul Brașov a consfințit definitiv anularea acestuia prin Hotărârea nr. 683/2026 în dosarul nr. 716/62/2024, administrația condusă de primarul Sorin Tăuș a recurs la o manevră administrativă fără precedent. La data de 19 decembrie 2024, Primăria Feldioara a eliberat o nouă autorizație de construire, înregistrată sub același număr 20/2024, pentru același obiectiv și amplasament. Decizia încalcă flagrant prevederile Legii nr. 50/1991, care interzic emiterea unei noi autorizații pe durata de valabilitate a celei inițiale în lipsa unei modificări de temă, precum și dispozițiile Legii contenciosului administrativ, conform cărora reiterarea unui act administrativ suspendat atrage nulitatea și suspendarea de drept a noului document. Pentru a valida a doua autorizație, au fost reutilizate și modificate documente tehnice cu viza spre neschimbare aferente dosarului inițial anulat.
În spatele acestui parcurs administrativ forțat se conturează pasivitatea instituțiilor de control și a eșaloanelor politice județene. Consiliul Județean Brașov, condus de Adrian Veștea, coleg de partid și susținător al primarului din Feldioara, nu a intervenit pentru a verifica legalitatea procedurilor de urbanism. Instituția Prefectului Județului Brașov, deși a inițiat acțiunea în justiție, a absentat constant de la termenele de judecată și nu a monitorizat apariția noului act emis în decembrie 2024. În paralel, plângerile penale înaintate Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov privind posibile fapte de abuz în serviciu și încălcări ale legislației construcțiilor stagnează, iar Compania Națională a Uraniului nu a întreprins demersuri pentru a clarifica statutul racordurilor feroviare vizate de proiect.
Seria de litigii aflate pe rolul instanțelor menține proiectul depozitului de la Feldioara într-o zonă critică de blocaj și risc juridic. Cazul rămâne un exemplu elocvent despre cum presiunea intereselor comerciale și complicitatea administrativă locală pot eluda reglementările de siguranță publică, mediu și disciplină în construcții.
sursa:60m