Alexandru Rogobete, fostul ministru al Sănătății, îl cere premierului Bolojan ca înainte să pună în aplicare o nouă “reformă” improvizată, să țină seama de consecințe. Fabricile de medicamente, spune Rogobete, trebuie incluse pe lista infrastructurii strategice.
”Din categoria reformelor închipuite, sper că nu vă trece prin cap să reduceți alimentarea cu energie electrică a fabricilor de medicamente din România, a scris Alexandru Rogobete pe pagina sa de Facebook.
Dacă mergeți înainte cu astfel de decizii, efectele nu vor fi de câteva ore, ci de zile sau chiar săptămâni, iar cei care vor plăti prețul vor fi pacienții.
O fabrică de medicamente nu este un simplu consumator de energie. Funcționează pe baza unor sisteme extrem de complexe de răcire, climatizare, control al temperaturii, presiunii și umidității, sterilizare a aerului și monitorizare continuă.
Liniile de producție, laboratoarele și culturile microbiologice nu pot fi oprite și repornite ca un bec. O întrerupere de câteva ore poate compromite procese de fabricație, poate distruge loturi întregi și poate necesita zile pentru recalificarea echipamentelor și reluarea producției, cu respectarea tuturor standardelor de calitate și siguranță.
De aceea, sper că aveți suficient discernământ încât să includeți fabricile de medicamente pe lista infrastructurilor strategice care nu vor fi afectate de măsurile de reducere sau întrerupere a alimentării cu energie electrică.
În sănătate nu este loc pentru improvizații. Când vorbim despre producția de medicamente, vorbim despre siguranța pacienților și despre securitatea sanitară a României. Aici nu există loc pentru experimente. Aici este nevoie de responsabilitate”.
Planul de pregătire pentru riscuri ar putea fi suspendat în Justiție
Intervenția fostului ministru al Sănătății vine după ce guvernul demis a adoptat o hotărâre, în ședința de ieri, care stabilește planurile de pregătire pentru mai multe categorii de riscuri (cutremure, război, pandemie etc). În această HG sunt prevăzute măsurile naționale de prevenire, pregătire, gestionare și atenuare a efectelor unor eventuale crize de energie electrică, precum și măsurile necesare pentru restaurarea funcționării în siguranță a Sistemului Electroenergetic Național. Potrivit documentului, în cazul unei crize majore, dacă există riscul unui blackout, autoritățile vor putea reduce temporar consumul de energie al marilor consumatori.
Premierul Ilie Bolojan a precizat, după ședința de guvern, că vor fi exceptate de la eventualele deconectări unitățile în care întreruperea alimentării cu energie ar putea pune în pericol vieți omenești sau ar putea provoca accidente grave. Printre acestea se numără spitalele, sanatoriile, minele subterane și instalațiile care alimentează sondele de extracție a petrolului și gazelor naturale. Premierul nu a menționat, însă, fabricile de medicamente între unitățile de infrastructură critică a căror alimentare cu energie electrică ar trebui menținută.
Măsurile care ar putea fi luate în cazul crizei energetice au fost incluse însă în HG privind riscurile, care ar putea fi atacată în Justiție pentru că promovează politici pe termen lung, ceea ce nu este permis în cazul unui guvern interimar. Curtea de Apel a suspendat, până acum, 11 hotărâri de guvern care nu ar ține cont de această prevedere constituțională.
sursa: dcnews