O mare investigație hidrologică se desfășoară pe TikTok. Probele sunt zdrobitoare: în Austria a plouat, iar la Cernavodă Dunărea aproape a secat. Concluzia specialistului în cadru vertical, filmat din mașină: cineva ne-a furat apa în amonte.
- Proba supremă: la Viena s-au văzut nori
- Dunărea nu este burlanul Austriei
- Fluviul are 2.850 de kilometri, nu două stații de metrou
- Austriecii i-au lăsat fără apă și pe ceilalți
- La Baziaș au ajuns cifrele, dar nu și conspirația
- Nu poți băga Dunărea sub preș
- Cernavodă are și o problemă românească
- Seceta nu arată bine pe TikTok
- Cine ne-a furat, totuși, siguranța energetică?
Probabil austriecii au ascuns-o într-un seif, lângă pădurile românești, aurul dacic și dosarul Schengen.
FrikiPedia a cercetat cazul. Principalul suspect este, ca de obicei, Europa. Adică „ăia care ne fură tot”.
Proba supremă: la Viena s-au văzut nori
Raționamentul conspirației este impecabil:
A plouat în Austria.
Dunărea trece prin Austria.
În România, Dunărea are un debit foarte mic.
Prin urmare, apa a fost oprită undeva pe traseu.
Bolojan știe.
Bruxelles-ul aprobă.
Ursula și ceilalți Oameni Răi păzesc robinetul.
Ca metodă științifică, demonstrația se află undeva între cititul în zaț și măsurarea febrei cu horoscopul.
Ea funcționează numai dacă ne imaginăm Dunărea ca pe o țeavă dreaptă între Viena și Cernavodă:
torni o găleată la un capăt și, până începe jurnalul de seară, apa trebuie să iasă la celălalt.
Dunărea nu este burlanul Austriei
Când plouă în Austria, apa ajunge mai întâi pe acoperișuri, străzi, păduri, câmpuri și munți. O parte se evaporă, alta este absorbită de sol, iar numai o fracțiune ajunge repede în râuri.
După o secetă lungă, pământul uscat bea primul. Nu predă imediat fiecare picătură Dunării, pe bază de proces-verbal.
Pentru refacerea debitului contează cât plouă, unde plouă, cât timp plouă și pe ce suprafață.
Faptul că s-a udat asfaltul la Viena nu înseamnă că la Cernavodă trebuie să apară viitura cu număr de urmărire și confirmare de primire.
Fluviul are 2.850 de kilometri, nu două stații de metrou
Între Austria și România se află câteva țări, o mulțime de afluenți, baraje, lacuri, canale și aproximativ 1.000 de kilometri de realitate geografică.
Apa nu se teleportează. Creșterea debitului se deplasează în timp, se combină cu afluenții și se poate diminua pe traseu.
Până ajunge la Baziaș, „ploaia din Austria” nu mai este un colet individual, pe care scrie „pentru România, fragil, a se feri de unguri”. Este doar o cantitate de apă amestecată în uriașul sistem al Dunării.
Austriecii i-au lăsat fără apă și pe ceilalți
Conspirația are o mică problemă: Dunărea este foarte scăzută și în Ungaria, Croația, Serbia și Bulgaria.
Au reapărut bancuri de nisip, navigația a fost afectată, iar ambarcațiunile au fost obligate să transporte încărcături mai mici.
Ungaria a oprit, la rândul ei, un reactor al centralei nucleare Paks.
În Bulgaria, nivelul scăzut al Dunării a scos la iveală osemintele unui mamut. (Asta întărește științific metafora eminesciană ”bulgăroi cu ceafa groasă”, clar!)
Așadar, dacă Austria a furat Dunărea, n-a lucrat împotriva României, ci la nivel continental.
Vorbim despre o operațiune coordonată de Departamentul Imperial pentru Jecmănirea Fluviilor, Direcția Europa de Est.
La Baziaș au ajuns cifrele, dar nu și conspirația
La intrarea în România, debitul Dunării a coborât spre 1.600 de metri cubi pe secundă. Media multianuală pentru iulie este de aproximativ 4.700 de metri cubi pe secundă.
Asta înseamnă că Dunărea aduce aproape de trei ori mai puțină apă decât într-o lună iulie obișnuită.
Scăderea s-a produs însă treptat, timp de săptămâni, pe fondul secetei, al căldurii și al precipitațiilor insuficiente în bazin. Nu a dispărut brusc o ploaie vieneză la punctul de frontieră.
Apa este într-adevăr foarte puțină. Urmele cisternei austriece încărcată cu apă din Dunărea Noastră lipsesc însă cu desăvârșire.
Nu poți băga Dunărea sub preș
Barajele pot reține temporar apă și pot modifica debitul pe termen scurt. Dar nu pot ascunde săptămâni întregi două treimi din Dunăre.
Pentru o asemenea ”operațiune” ar fi nevoie de volume colosale.
Nivelurile lacurilor ar crește, producția hidroenergetică s-ar modifica, iar stațiile hidrometrice din Slovacia, Ungaria și Serbia ar vedea imediat că cineva a tras frâna de mână a fluviului.
Nici Porțile de Fier nu fabrică apă. Barajele pot administra mai bine puținul disponibil, dar turbinele nu posedă funcția „Generează Dunăre”.
Dacă ar poseda-o, Hidroelectrica ar fi rezolvat de mult seceta, criza energetică și, probabil, deficitul bugetar.
Și orice altă problemă românească, dată fiind competența providențială a nașilor, finilor, cumnaților puși să conducă acest gigant energetic național.
Cernavodă are și o problemă românească
Centrala nucleară depinde de nivelul apei în zona de captare și de distribuirea debitului între brațele și canalele Dunării.
Când fluviul este extrem de scăzut, fiecare schimbare a curgerii devine importantă. De aceea, statul finanțează lucrări de urgențăpentru a dirija mai bine apa ajunsă deja în România.
Guvernul nu sapă după Dunărea sechestrată de austrieci.
Încearcă să împartă puținul rămas astfel încât reactoarele să nu ajungă obiecte decorative de patrimoniu industrial.
Seceta nu arată bine pe TikTok
Suspectul principal este mult mai banal: seceta severă.
Precipitațiile au fost insuficiente și distribuite neuniform, temperaturile ridicate au mărit evaporația, solurile s-au uscat, iar afluenții au adus mai puțină apă.
Rezultatul se vede pe întregul curs inferior al Dunării: navigație perturbată, irigații limitate și producție energetică redusă.
Seceta are însă o problemă de imagine. Nu poartă costum, nu vorbește germană și nu poate fi filmată noaptea în timp ce încarcă Dunărea într-o cisternă.
De aceea, pe TikTok, pierde detașat în fața austriacului cu dop.
Cine ne-a furat, totuși, siguranța energetică?
Austria nu ne-a furat Dunărea.
Nici Ungaria n-a băgat-o într-un lac secret, nici Serbia n-a băut-o, iar Bruxelles-ul nu a redirecționat-o prin conductă către Ucraina.
Există însă un suspect autohton:
Statul nostru nepregătit mereu, care a presupus că Dunărea va rămâne veșnic generoasă și că sistemul energetic poate fi administrat din improvizații, rugăciuni meteorologice și importuri de seară.
Acesta nu ne-a furat fluviul. Ne-a furat anii în care puteam construi capacități de rezervă, stocare și soluții pentru perioadele de secetă severă.
Tiktocii caută austriacul care a pus dop Dunării. Ar fi mai util să căutăm contractele, întârzierile și responsabilii care au lăsat România fără variante.
Până atunci, dacă mai plouă la Viena, trebuie anunțată Poliția de Frontieră.
Poate apa încearcă din nou să intre în România fără să declare nimic.
Ramificație logică obligatorie:
Bolojan, se știe, e al Germaniei. Deci și al Austriei, care e tot un fel de Germanie. Blatul cu șterpelitul debitului e evident… Diabolic Bolojan ăsta! Nu se potolește deloc!
sursa: puterea