Acuzând Moscova că dorește să transforme Marea Neagră într-o „a doua Strâmtoare Ormuz”, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a sintetizat prin această formulă noua etapă a războiului naval dintre Rusia și Ucraina.
După ce a eșuat în încercarea de a menține blocada în largul Odesei, Rusia și-a intensificat în ultimele săptămâni atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră și asupra infrastructurii portuare a Ucrainei. Tactica rusă nu mai urmărește închiderea completă a porturilor, ci transformarea navigației către Ucraina într-o activitate din ce în ce mai riscantă, mai costisitoare și mai imprevizibilă.
Timp de peste doi ani, redeschiderea coridorului maritim a fost prezentată la Kiev drept unul dintre cele mai importante succese strategice ale războiului. După scufundarea crucișătorului rus Moskva, distrus în aprilie 2022 de rachete ucrainene Neptune, și după loviturile repetate asupra Flotei ruse a Mării Negre și a bazelor sale din Crimeea, Ucraina a reușit să slăbească încercuirea navală impusă de Moscova. O parte dintre navele rusești au fost împinse departe de coastele Ucrainei, unele fiind redislocate de la Sevastopol la Novorossiisk. Această presiune a permis Kievului să deschidă, începând din septembrie 2023, propriul coridor de export, fără acordul Moscovei.
Loviturile rusești
Însă, de câteva săptămâni, Rusia pare să-și fi adaptat tactica. Neputând să-și reimpună fără riscuri prezența flotei în Marea Neagră, ea lovește acum verigile civile care permit funcționarea coridorului: terminalele portuare, navele comerciale, infrastructurile de încărcare, companiile de transport și firmele de asigurări. Potrivit Kievului, mai multe nave civile au fost lovite în doar câteva zile, chiar în momentul în care Ucraina intră în sezonul recoltelor. La 22 iulie, Andrii Sîbiha afirma că, în acea zi, nicio navă nu traversase coridorul maritim ucrainean, considerând aceasta o încercare de a impune o „teroare economică și umanitară”.
Consecințele se resimt deja. Maersk, gigantul danez al transportului maritim, a anunțat suspendarea serviciului său prin portul Ciornomorsk, în apropiere de Odesa, invocând imposibilitatea continuării activității în condițiile actuale. Încărcăturile vizate urmează să fie redirecționate către Constanța, în România. Cu câteva zile înainte, grupul agricol Kernel, unul dintre cei mai mari exportatori ucraineni de cereale și ulei de floarea-soarelui, suspendase operațiunile terminalelor sale din Ciornomorsk în urma atacurilor rusești repetate. Marți, compania minieră Ferrexpo a anunțat că o navă care transporta peleți de minereu de fier a fost avariată de drone rusești în Marea Neagră. Un membru al echipajului și-a pierdut viața. Compania, care intenționa să-și majoreze exporturile prin porturile de la Marea Neagră în a doua jumătate a anului, consideră acum că această rută nu va mai fi disponibilă „într-un viitor previzibil”.
Temeri pentru exporturi
Pentru Ucraina, miza depășește cu mult simpla securitate maritimă. Porturile Odesa, Ciornomorsk și Pivdennîi concentrează cea mai mare parte a exporturilor agricole și o componentă esențială a fluxurilor industriale ale țării. Din 2023, coridorul maritim a permis exportul a zeci de milioane de tone de cereale, minereu de fier și alte mărfuri, asigurând Kievului intrările de valută indispensabile funcționării economiei sale de război.
Potrivit comercianților și analiștilor citați de Reuters, Ucraina ar fi pierdut deja aproximativ o treime din capacitatea sa de export de cereale prin porturile de la Marea Neagră din cauza atacurilor rusești. Chiar și atunci când porturile rămân deschise, costul riscului crește: armatorii ezită să intre în apele ucrainene, companiile de asigurări își majorează primele, navlositorii își suspendă deciziile, iar producătorii agricoli își văd marjele de profit diminuate. Pentru Kiev, pericolul nu mai este atât oprirea bruscă a fluxurilor comerciale, cât strangularea treptată a veniturilor provenite din exporturi.