De când a izbucnit războiul vecin ne tot întrebăm la cât se ridică contribuția României pentru Ucraina? Deși autotitățile au promis să ne ofere un răspuns, acesta a devenit, parcă, unul dintre cele mai bine păzite secrete de stat.
Europarlamentarul AUR/ECR Gheorghe Piperea susține că autoritățile induc în eroare opinia publică în privința sumelor alocate de România pentru sprijinirea Ucrainei. Acesta afirmă că informațiile oficiale sunt clasificate, iar estimările privind costurile reale variază de la miliarde de euro până la zeci de miliarde anual, în funcție de modul în care sunt calculate cheltuielile directe și indirecte.
Gheorghe Piperea îl acuză pe Radu Miruță, că promovează o „mare minciună” atunci când afirmă că sprijinul acordat de România Ucrainei ar însemna „doar doi euro de căciulă” pentru fiecare român.
Potrivit lui Piperea, autoritățile române nu pot susține o astfel de cifră în condițiile în care valoarea totală a ajutorului acordat Ucrainei este clasificată, România fiind, în opinia sa, singurul stat membru al Uniunii Europene care nu publică date complete privind aceste cheltuieli.
„Dacă informațiile sunt secrete, nimeni nu poate afirma că sunt doar doi euro”
În mesajul publicat pe rețelele sociale, Gheorghe Piperea afirmă că lipsa unor date oficiale transparente face imposibilă verificarea declarațiilor privind costurile suportate de România.
Acesta susține că, atât timp cât valoarea ajutorului reprezintă informație clasificată, orice cifră prezentată drept certă nu poate fi verificată de opinia publică.
Invocă o rezoluție a Parlamentului European și vorbește despre contribuții de sute de milioane de euro
Europarlamentarul face trimitere la rezoluția Parlamentului European din 17 iulie 2024 privind sprijinul pentru Ucraina, despre care spune că indica faptul că statele membre contribuiau, în medie, cu aproximativ 0,25% din PIB pentru susținerea Kievului.
Pornind de la acest procent, Piperea estimează că România ar fi alocat cel puțin 900 de milioane de euro anual pentru acest sprijin, apreciind că suma este incompatibilă cu afirmația potrivit căreia costul ar fi echivalentul a doar doi euro pentru fiecare cetățean.
Cheltuieli pentru refugiați, armament și logistică
În analiza sa, Gheorghe Piperea susține că evaluarea costurilor nu ar trebui să se limiteze la ajutorul financiar direct.
Acesta include în calcul și cheltuielile pentru refugiații ucraineni, despre care afirmă că s-ar fi ridicat la aproximativ 5 miliarde de euro,susținând că aceste sume nu au fost compensate de Uniunea Europeană în măsura în care autoritățile române au afirmat inițial.
De asemenea, europarlamentarul invocă donațiile de echipamente militare, inclusiv sistemul Patriot oferit Ucrainei, precum și costurile logistice generate de utilizarea infrastructurii românești – porturi, aeroporturi, rețeaua rutieră, sistemul bancar și cel vamal.
Estimări diferite și apel la transparență
Piperea afirmă că, în lipsa unor date oficiale, orice evaluare rămâne o estimare. El amintește că anul trecut Consiliul Fiscal i-a transmis un răspuns bazat pe estimările Institutului Kiel, potrivit cărora România ar fi suportat aproximativ 1,5 miliarde de europentru sprijinirea Ucrainei.
În același timp, europarlamentarul evocă declarații atribuite fostului premier Marcel Ciolacu privind un efort financiar de până la 3,5% din PIB anual, apreciind că o asemenea valoare ar putea însemna aproximativ 12 miliarde de euro pe an.
În încheiere, Gheorghe Piperea susține că este nevoie de transparență totală privind costurile suportate de România în contextul războiului din Ucraina și consideră că autoritățile trebuie să prezinte public cifrele oficiale, astfel încât dezbaterea să se bazeze pe informații verificabile, nu pe estimări sau declarații contradictorii.
sursa: puterea