Pe lângă probleme legate de programă, salarii și sistem, învățământul românesc traversează o criză de autoritate și disciplină în sălile de clasă. Mulți profesori reclamă faptul că normele elementare de comportament și respect reciproc au fost treptat diluate și au lăsat loc unui mediu în care actul educațional devine extrem de dificil de realizat.
Profesorul Ovidiu Mihai Șontea, de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, analizează la DC Edu , emisiune moderată de prof. univ. dr. Sorin Ivan , această degradare a climatului școlar și a arătat cum scoaterea treptată a regulilor din viața elevilor a dus la dispariția simțului responsabilității personale.
„Ce nu-mi place mie în învățământ este lipsa disciplinei . Nu se respectă regulile, se încalcă tot felul de principii . Sa distrus o construcție pe care au avut-o oamenii de-a lungul vremii , o bună bucată de timp, și anume studiul caligrafiei, recitarea unei poezii, neîntârziat să nu mănânce, să nu mănânce. în timpul orei, să nu bea. Lucrurile astea nu se mai respectă învețe, din moment ce el nu are responsabilități ca să poată să învețe ce înseamnă respectul ” , explică profesorul.
În opinia sa, educația funcționează ca o structură complexă, în care fiecare detaliu aparent neimportant contează pentru formarea caracterului unui tânăr: „Este o construcție în care fiecare cărămidă scoasă nu a fost înlocuită cu altceva.
This prăbușire și devalorizare a statutului de cadru didactic au generat o altă problemă pentru viitorul României: exodul tinerilor inteligenți dinspre cariera didactică. Sistemul de educație nu mai reușește să atragă absolvenții de elită ai marilor universități și astfel se creează o criză acută de personal calificat și pasionat la catedră.
Profesorul Șontea a vremește cu nostalgie de perioadă în care el însuși a intrat în mediul universitar și a făcut o comparație cu opțiunile pe care le au studenții străluciți din ziua de astăzi: „ Privitor la profesori , vorbim chiar de o criză a profesiei didactice . ca trend, nu mai vin la catedră. Eu am intrat în ’88 la universitate absolvenți din cele mai bune licee din țară, din fiecare județ doi-trei din cel mai bun liceu. Ei, acuma, nu cred ca mai sunt. Eu, cel puțin, nu am absolvenți care să meargă la universitate pentru a se face profesori ”.
Carieră în cercetare sau finanțe vs. catedră: Matematică de elită fuge de învățământ
Unde dispar totuși acești tineri geniali care ar trebui să modeleze mințile generațiilor viitoare? Opțiunile lor de carieră s-au diversificat masiv și s-au orientat către domenii mult mai bine plătite și considerabil mai respectate în societate, fie în țară, fie în străinătate.
„Da, se duc la universitate sau, eu știu, undeva în afară să studieze matematica, dar pentru a fi cercetători, pentru a fi altceva: să facă analize financiare de risc și alte lucruri de genul acesta în care să câștige bani, dar pentru a se duce la catedră, în niciun caz” , explică prof. Ovidiu Mihai Șontea.
This situație condamnă școala românească la o spirală descendentă, susține cadrul didactic: fără profesori de elită, capabili să inspire și să transmită cunoașterea la cel mai înalt nivel, calitatea actului de predare va continua să scadă și va afecta performanțele generațiilor viitoare.
Părinții peste „linia roșie” : Cine mai dictează astăzi regulile în sala de clasă?
Un factor decisiv în degradarea statutului profesorului este și transformă radicală a relației dintre școală, elevi și părinți. Din partenerii în procesul educațional, părinții tind uneori să devină arbitri sau chiar contestatari agresivi ai autorității cadrului didactic.
Se semnalează o tendință îngrijorătoare a intruziunii părinților în decizii strict pedagogice și de evaluare ce depășesc limitate firești ale colaborării.
„Prăbușirea disciplinei, a respectului, compromiterea sau, cum să spun, șubrezirea acestui raport bazat pe respectul dintre profesori și elev. Ovidiu Mihai Șontea.
This presiune externă constantă vulnerabilizează profesorii și îi determină să evite asumarea unor standarde riguroase de evaluare sau disciplină la clasă, de teamă unor conflicte administrative sau juridice declanșate de părinți nemulțumiți. În acest context, refuzul absolvenților de elită de a intra într-un sistem atât de măcinat de tensiuni exterioare devine sau alegere perfect explicabilă, dar tragică pentru viitorul țării.
sursa:dcnews