Un teren de aproape 2,5 hectare din Parcul Tineretului a generat unul dintre cele mai controversate cazuri de retrocedare și despăgubire din București.
Mariana Manta, cumpărătoare de drepturi succesorale, a încasat aproape 6,5 milioane de euro de la Primăria Capitalei sub formă de penalități de întârziere, deși ulterior instanțele de judecată au stabilit definitiv că femeia avea dreptul la despăgubiri de numai 1,4 milioane de euro.
Imobilul de 24.741 de metri pătrați din Parcul Tineretului a aparținut înainte de naționalizare lui Ion Dobre Chiriac. După 1990, unul dintre moștenitori, Costel Chiriac, a solicitat restituirea proprietății și a cumpărat ulterior și drepturile succesorale ale altor co-moștenitori.
În 2007, Costel Chiriac a vândut toate drepturile succesorale către Mariana Manta pentru 680.000 de lei (200.000 de euro la cursul de atunci).
Primăria Capitalei a constatat că terenul nu putea fi restituit în natură deoarece face parte din Parcul Tineretului și a propus acordarea de despăgubiri.
sursa foto: Google Maps
În 2011, Tribunalul Capitalei a certificat imposibilitatea restiturii în natură și acordarea de despăgubiri. Decizia a rămas definitivă, prin nerecurare, și a devenit titlu executoriu.
În ianuarie 2023, instanța de judecată a stabilit definitiv că Mariana Manta trebuie să primească despăgubiri de 1,4 milioane de euro pentru terenul din parcul Tineretului de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Instanța și ANRP i-au aplicat plafonarea prevăzută de lege în cazul cesionarilor sau samsarilor de drepturi succesorale. Aceștia au dreptul la doar 15 % din valoarea imobilului și la banii dați pe drepturile succesorale (în cazul de față, 15 la sută din valoarea terenului + cei 200.000 de euro).
Anterior însă, în 2015, femeia a apelat la un executor judecătoresc și a solicitat penalități de întârziere pentru că nu a primit despăgubirile din 2011.
S-a asociat și cu primarul de la acea vreme din Azuga, Constantin Samson, căruia i-a vândut o parte din drepturile litigioase. Fiica lui, Diana Samson, era angajata Primăriei Capitalei la acea vreme și era considerată o apropiată a fostului primar general Sorin Oprescu.
Așa s-a ajuns la executarea silită din 2017 când Mariana Manta și Dumitru Samson au încasat de la Primăria Capitalei penalități de întârziere de aproape 6,5 milioane de euro.
Juriști au explicat diferența majoră dintre despăgubirile stabilite de ANRP și instanțe și penalitățile de întârziere calculate în executarea silită. Au explicat diferențele și din perspectiva legalității: penalitățile ar fi trebuit raportate la suma plafonată, care putea fi acordată legal cesionarului, nu la valoarea integrală, estimată a terenului.
Or, în realitate, penalitățile de întrâziere au fost raportate la 100% din valoarea imobilului, nu au fost plafonate la 15% din valoarea lui, așa cum prevede legea în cazul samsarilor de drepturi succesorale.
În plus, legea spune clar că doar Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) poate stabili cuantumul despăgubirilor, nicidecum un executor judecătoresc sau un expert autorizat.
Specialiștii în drept civil consideră că Primăria Capitalei a greșit atunci când și-a făcut apărările în instanță, nu a contestat executarea silită și nu a încercat să recupereze diferența de bani după ce instanțele au stabilit definitiv că valoarea despăgubirilor care li se cuvin cesionarilor sunt mult mai mici față de penalitățile de întârziere.
Direcția Juridică a PMB susține însă că nu avea la dispoziție căi de atac împotriva încheierii care a stabilit penalitățile de întârziere. Spune și că nu a fost parte în litigiile dintre Mariana Manta și CNCI/ANRP, motiv pentru care nu a putut solicita recuperarea diferențelor de penalități.
Atât Mariana Manta, cât și Constantin Samson susțin că penalitățile de întârziere achitate de primărie și despăgubirile acordate de ANRP sunt lucruri diferite.
Întrebați cum se face că, în 2017, au încasat penalități de întârziere mai mari decât despăgubirile al căror cuatum a rămas definitiv în 2023, ei se apară și spun că instanța de judecată a încuviințat executarea silită.
- ”A fost un proces în instanță, instanța a decis că trebuie să primim penalități de întarziere, tot ce am obținut a fost în instanță, trei instanțe mi-au dat dreptate, nu am ce să mai adaug”, a declarat Mariana Manta.
- ”Penalitățile de întârziere de la primărie sunt diferite de despăgubirile de la ANRP. Era un titlu executoriu și Mariana Manta i-a executat. Instanța a încuviințat executarea, primăria a formulat cerere de suspendare a executării silite și contestație la executare și li s-a respins”, a explicat fostul primar din Azuga.
El respinge orice legătură între încasarea penalităților de la primărie și faptul că fiica lui era angajată a PMB la acea vreme:
”Fata mea nu a avut niciun rol în această afacere, unu la un miliard, nu unu la sută. Ea a fost într-adevăr angajată la primărie, era secretară acolo, dar nu a avut niciun rol”, a adăugat Samson.
”Executarea silită s-a făcut în 2017 când era Firea, nu mai era Oprescu. El nu a avut nicio implicare, unu la un miliard, vă spun. E adevărat că eram prieten cu Oprescu, dar nu a avut nicio implicare el. În primul rând pentru că nici nu înțelegea astfel de cazuri și nici nu îl interesa. Nu a avut niciun rol Oprescu”, a continuat Constantin Samson.
Cazul ridică așadar întrebări de legalitate privind modul în care au fost calculate și plătite penalități de aproape 6,5 milioane de euro pentru un drept de despăgubire pe care instanțele l-au stabilit definitiv la 1,4 milioane de euro.
- Vezi mai jos informația pe larg, răspunsurile Primăriei Capitalei și deciziile judecătorești legate de acest caz
Este vorba de un teren de 24.741 metri pătrați, adică aproape 2,5 hectare, situat la adresa strada Dâmbului 12 (fostă Mărțișor 10), la una dintre intrările în parcul Tineretului.
sursa foto: Google Maps
Potrivit documentelor consultate de G4Media.ro, terenul a fost naționalizat de regimul comunist de la Ion Dobre Chiriac. Acesta a fost moștenit de mai multe persoane, printre care Costel Chiriac.
În 2001, Costel Chriac a solicitat Primăriei Capitalei restituirea terenului. Apoi, a cumpărat drepturile succesorale de la alții co-moștenitori.
Spre exemplu, pe 18 septembrie 2007, potrivit documentelor din instanțe, I. M. vinde cotele indivize din drepturie sale succesorale asupra terenului din parcul Tineretului lui Costel Chiriac pentru suma de 5.000 de lei.
19 septembrie 2007: R. P. și C. M. (anonimizările aparțin G4media.ro – n.r.) vând cotele indivize din drepturile lor succesorale asupra terenului din parcul Tineretului lui Costel Chiriac pentru 5.000 de lei.
28 septembrie 2007: Costel Chriac vinde drepturile sale succesorale asupra imobilului din Parcul Tineretului Marianei Manta pentru suma de 680.000 de lei (aproape 200.000 de euro, la cursul din acel an). Chiriac a vândut atât drepturile sale moștenite, cât și cele pe care le cumpărase în calitate de co-moștenitor, fiind la rândul lui cumpărător de drepturi succesorale.
aprilie și august 2010: Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, propune, prin dispoziție de primar general (DPG) acordarea de despăgubiri pentru o bucată de 8.027 de mp din imobil pe motiv că terenul nu poate fi restituit în natură, fiind parc.
27 septembrie 2011: Instanța se pronunță definitiv asupra imposibilității restituirii terenului în natură. Decizia Tribunalului București nu e atacată și rămâne definitivă.
mai 2016: 5 ani mai târziu, Oprescu propune acordarea de despăgubiri și pentru restul imobilului, alți 16.225 mp.
În același an, 2016, Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) îi acordă Marianei Manta suma de 141.966 de lei (aproape 28.000 de euro) pentru o bucată de 489 de metri pătrați din imobilul de 24.741 mp din parcul Tineretului. Această sumă a fost achitată de ANRP, potrivit unui răspuns al instituției pentru G4Media.ro
2020: CNCI îi acordă Marianei Manta suma de 2.400.110 lei (aproape 490.000 de euro la cursul din acel an) pentru restul de 24.252 mp (489 mp + 24.252 mp = 24.741 mp, cei aproape 2,5 ha în parcul Tineretului).
”Cuantumul sus-menționat a rezultat în urma aplicării prevederilor privind cesiunile și prin evaluarea imobilului potrivit grilelor notariale aferente anului 2013, prin încadrarea unei suprafețe de teren în categoria „teren curți-construcții ocupat” şi a altei suprafețe în „alte categorii” (altele decât teren liber/ocupat, etc), având în vedere că, din documentele existente la dosar, nu rezulta categoria de folosință de la momentul preluării pentru întreaga suprafață”, a arătat ANRP.
În plus, CNCI a plafonat suma, potrivit legii, întrucât Mariana Manta nu era moștenitor, ci cumpărător de drepturi succesorale.
Ce spune legea
Potrivit articolului 24 alineatul 2 din legea 165/2013 (privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România):
”În dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin. (6)”. De notat că un punct e egal cu un leu.
Mariana Manta contestă în instanță
Nemulțumită de suma primită de doar 2,4 milioane de lei (490.000 de euro), Mariana Manta contestă decizia de compensare în instanță.
Instanța consideră că valoarea terenului este mai mare, 8,5 milioane de euro, dar menține plafonarea pentru samsari
”În etapa procesuală a judecății pe fond, printr-un raport de expertiză tehnică realizat cu încuviințarea instanței şi ulterior omologat de aceasta, s-a stabilit că valoarea terenului de 24.252 mp este de 43.842.250 lei (8,5 milioane de euro – n.r.).
Precizăm că această sumă a rezultat în urma încadrării întregului teren într-o categorie de folosință mai valoroasă, respectiv „curți-construcții”, şi prin aplicarea grilelor valabile anului anterior emiterii deciziei de compensare, respectiv anul 2019, superioare ca valoare grilelor din anul 2013”, arată ANRP.
”Instanța a reținut că, în timpul litigiului, a intervenit modificarea legislației privind evaluarea imobilelor prin înlocuirea grilelor anului 2013 cu grilele anterioare anului emiterii deciziei C.N.C.I.”, arată ANRP.
2022: Prin urmare, Tribunalul București admite în parte contestația Marianei Manta și îi majorează despăgubirile la peste 7 milioane de lei (1,4 milioane de euro).
Cum s-a ajuns la această sumă? Instanța a admis contestația Marianei Manta cu privire la valoarea stabilită a imobilului și a decis, în baza unei expertize tehnice, că terenul valorează 43.842.250 de lei (peste 8,5 milioane de euro, la cursul din 2022).
Însă, judecătorii au considerat că femeia este cesionar de drepturi litigioase, nu fost proprietar sau moștenitor. Prin urmare, i-au aplicat plafonarea prevăzută de lege în cazul cesionarilor.
A rezultat că trebuie să primească prețul plătit pentru cumpărarea drepturilor succesorale, 680.000 de lei (200.000 de euro la cursul din 2007) + 15 la sută din valoarea terenului, adică 6.474.337,5 lei, rezultând în total 7.154.337,5 lei (peste 1,4 milioane de euro la cursul din 2022).
Atât Mariana Manta, cât și CNCI au formulat apel. Mariana Manta voia să se renunțe la plafonarea pentru cesionari, iar CNCI să se mențină plafonarea, dar și să fie stabilită o valoare mai scăzută a imobilului.
Precizăm că, atât în fond, cât și în apel, C.N.C.I. a combătut încadrarea întregului teren, prin respectivul raport de expertiză, în categoria „curți-construcții” și a atras atenția asupra riscului „ca imobilul să fie supraevaluat şi astfel să fie adus un prejudiciu bugetului statului român”, însă aceste argumente nu au fost reținute de instanță >>, arată ANRP în răspunsul pentru G4Media.ro.
ianuarie 2023: Curtea de Apel București respinge apelurile, prin urmare rămâne cum a decis Tribunalul Capitalei:
Mariana Manta trebuie să primească peste 7 milioane de lei, adică 1,4 milioane de euro
În consecință, CNCI a emis o noua decizie de compensare pentru suma decisă de instanță și a achitat deja două tranșe, urmând să mai emită alte 5 titluri de plată.
Mariana Manta vinde o parte din drepturile litigioase fostului primar din Azuga, fiica lui era angajată a Primăriei și considerată o apropiată a primarului Sorin Oprescu
Apare în schemă Constantin Samson, fost primar în Azuga. Diana-Elena Samson, fiica fostului primar din Azuga, Constantin Samson, a fost angajata Primăriei Capitalei între septembrie 2011 și iulie 2016.
În primărie, Diana Samson era considerată o apropiată a primarului, au explicat sursele G4media.ro.
29 mai 2014: Mariana Manta a încheiat un ante-contract în care i-a promis primarului din Azuga de la acea vreme, Constantin Samson, că îi vinde pentru 500.000 de euro un bun viitor, jumătate dintr-o bucată de 16.200 de mp din terenul din Parcul Tineretului, pentru care primarul Oprescu dăduse dispoziție de primar general. Ulterior, prin mai multe acte adiționale, părțile au convenit prelungirea termenului promisiunii.
Foto: Fragment din declarația de avere a lui Constantin Samson din 2016
Executarea silită a penalităților de întârziere de la Primăria Capitalei
30 septembrie 2015: Mariana Manta a apelat la un executor judecătoresc și a somat Primăria Capitalei să-i achite penalități de întârziere pentru că nu i-a acordat despăgubiri pentru terenul din Parcul Tineretului din septembrie 2011 (data deciziei instanței, rămase definitive prin nerecurare, privind imposibilitatea restiturii în natură a imobilului).
13 octombrie 2015: La sediul primăriei, în prezența directorului Direcției Juridice a PMB, executorul judecătoresc a întocmit un proces-verbal de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor impuse prin titlul executoriu, potrivit unor documente din instanță.
>, se arată în documentul instanței.
6 noiembrie 2015: În noiembrie același an, Mariana Manta a solicitat instanței încuviințarea executării silite pentru penalități de întârziere de 1 % pe zi pentru neplata din 2011 a despăgubirilor pentru terenul din parcul Tineretului.
A solicitat penalități de întârziere pentru despăgubiri de peste 32 de milioane de euro. Cum s-a ajuns la această sumă?
Executorul judecătoresc a apelat la un expert ANEVAR care a evaluat terenul la peste 144 de milioane de lei (peste 32 de milioane de euro la cursul din 2015).
”Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, la data de 06.11.2015, sub nr. (…)/2015, creditoarea Manta Mariana a solicitat în contradictoriu cu debitorul MUNICIPIUL BUCUREŞTI prin (…), în baza (…) din Codul de procedură civilă, obligarea pârâtului la plata de penalităţi în cuantum de 1%/zi de întârziere, până la îndeplinirea obligaţiilor impuse prin titlul executoriu reprezentat de sentinţa. civilă nr. (…)/27.09/2011 (…).
Reclamanta a solicitat admiterea acţiunii şi obligarea intimatului ca, începând cu data de 11.10.2015 să plătească penalităţi de 1%/zi de întârziere din valoarea imobilului care face obiectul titlului executoriu, care conform ultimei evaluări efectuate de expert ANEVAR (…), este de 5955 lei/mp*24252 mp, adică 144.347.904 lei”, se arată în documentele instanțelor de judecată.
8 februarie 2016: Câteva luni mai târziu, Judecătoria Sectorului 6 a încuviințat executarea silită a unor penalități de întârziere de 0,1 % pe zi pentru neplata unor despăgubiri de 96.592.000 de lei.
”Din raportul de evaluare a imobilului depus la dosar la data de 01.02.2016, reiese că valoarea imobilului teren suprafaţă de 27.741 m.p. situat în Bucureşti, (…), sector 4 este de 96.592.000 lei.
Față de data obţinerii hotărârii de restituire prin echivalent a terenului, precum şi faţă de demersurile efectuate până în prezent de către pârât, prin elaborarea proiectului de dispoziţie şi înaintarea dosarului administrativ către Comisia internă pentru analizarea notificărilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001, instanţa reţine că se impune aplicarea unei penalităţi pe zi de întârziere în favoarea creditorului în procentul minim prevăzut de lege, de 0,1% din valoarea imobilului pe zi de întârziere, rezultând astfel o penalitate pe zi de întârziere în cuantum de 96.592 lei.
Pentru motivele expuse, instanţa va admite cererea şi (…) va obliga pârâtul (PMB – n.r.) să plătească reclamantei penalităţi de întârziere în cuantum de 96.592 lei pe zi de întârziere, reprezentând 0,1% din valoarea obiectului obligaţiei, de la data 12.10.2015 până la executarea obligaţiei prevăzută în titlul executoriu reprezentat de Sentinţa civilă nr. (…)/27.09.2011 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. (…)/2008*, îndreptată prin încheierea din 12.06.2012”, se arată în motivarea Judecătoriei Sectorului 6.
Vezi încheierea prin care JS6 a încuviințat executarea silită aici.
12 ianuarie 2017: Mariana Manta a formulat o cerere de îndreptare a erorii materiale, iar Judecătoria Sector 6 a admis-o și i-a majorat penalitățile de întârziere pe zi de la 96.592 de lei la 144.347,9 lei, adică exact cât a solicitat de la bun început.
>, se arată în decizia JS6.
11 septembrie 2017: Primăria Capitalei a plătit suma de 29.771.742,95 lei (aproape 6,5 milioane de euro la cursul din 2017), reprezentând penalități de întârziere și cheltuieli de executare silită, potrivit unui răspuns al Primăriei Capitalei pentru G4media.ro.
Cum au fost împărțiți banii
”180.423,45 lei – onorariu și cheltuieli recuperate în dosarul de executare.
29.591.319,50 lei – sumă virată către creditoarea Mariana Manta, defalcată astfel:
2.219.348,43 lei – onorariu de succes (TVA inclus) către un cabinet de avocat.
4.500.000 lei (aproape un million de euro la cursul din 2017) – în favoarea lui Constantin Samson, prin fiica lui Diana Samson
22.871.971,07 lei – virată fiului acesteia, Chiriac Mircea”, se arată în răspunsul Primăriei.
Ce trebuia să facă Primăria București? Ce spun juriștii
”În loc să aștepte decizia Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor din cadrul ANRP și a instanțelor de judecată, Manta și Samson au apelat la un executor judecătoresc și au solicitat penalități de întârziere pentru că nu li s-au acordat despăgubiri din 2011.
Diferența este uriașă din perspectiva legalității și a banilor pe care i-au primit. CNCI/ANRP și instanțele de judecată au acordat despăgubiri de 1,4 milioane de euro, după ce au aplicat plafonarea prevăzută de lege în cazul samsarilor sau cesionarilor de drepturi litigioase de 15 % din valoarea imobilului.
În schimb, executorul judecătoresc a apelat la un expert ANEVAR care a stabilit o valoare uriașă a imobilului și apoi a solicitat penalități de întârziere între 0.1 și 1% pe zi raportate la 100 % din valoarea de imobilului, nu la 15 %, cum prevede legea în cazul samsarilor.
O altă problemă de legalitate este că, potrivit legii 165/2013, doar ANRP poate stabili cuantumul despăgubirilor pentru un imobil care nu a putut fi retrocedat în natură. Nicidecum un expert ANVAR sau un executor judecătoresc”, au explicat avocați specializați în drept civil pentru G4Media.ro.
Unde a greșit Primăria Capitalei?
”Primăria nu și-a făcut bine apărările în dosarul de încuviințare a executării silite și nu a formulat contestație la executare”, au explicat juriștii consultați.
”După ce în 2023, instanțele au decis definitiv că Marianei Manta și lui Dumitru Samson li se cuveneau despăgubiri de doar 1,4 milioane de euro și, în condițiile în care în 2017, PMB le-a achitat penalități de întârziere de 4 ori mai mari, de 6,5 milioane de euro, Primăria Capitalei trebuia să ia măsuri pentru recuperarea diferenței de penalități.
În realitate, li se cuveneau penalități de 4 ori mai mici”, au explicat juriștii consultați de G4Media.ro.
Ce spune directorul juridic al PMB, Adrian Iordache
Într-un răspuns la solicitarea G4Media.ro, Direcția Juridică a Primăriei Capitalei condusă de directorul Adrian Iordache (aflat din 2003 în această funcție, adică de aproape 23 de ani) a susținut că nu a avut posibilitatea legală de a formula contestație la executare.
”Art. 906 CPC stabilește regimul juridic al căilor de atac cu privire la aceste încheieri. Încheierea prin care se stabilește penalitatea pe zi de întârziere nu poate face obiectul niciunei căi de atac, fiind definitivă. Astfel că orice apel sau orice contestație la executarea silită va fi respinsă ca inadmisibilă, stipulându-se în mod clar că această încheiere este definitivă”, se arată în răspunsul Direcției Juridice a PMB.
Direcția Juridică a PMB susține și că nu a avut calitate procesuală în procesul dintre Mariana Manta și CNCI din cadrul ANRP și prin urmare nu a putut solicita recuperarea diferenței de penalități.
>, a arătat PMB.
Primăria nu explică însă cum a fost posibil ca Mariana Manta să încaseze penalități de întârziere de 6,5 milioane de euro de la Primăria Capitalei, deși avea dreptul la despăgubiri de doar 1,4 milioane de euro, o sumă de 4 ori mai mică.
”Se face confuzie între penalitățile și despăgubirile la care sunt îndreptățite persoanele care au formulat notificare în baza Legii nr. 1/2001.
Astfel, instituția noastră a fost obligată la plata unei penalități pentru neexecutarea unei hotărâri judecătorești, iar despăgubirile menționate în decizia civilă nr. 199/11.02.2022 pronunțată de TB secția a V-a pot fi acordate de către ANRP, potrivit atribuțiilor sale, persoanelor îndreptățite conform dispozițiilor Legii nr. 10/2001”, este răspunsul Primăriei Capitalei la solicitarea G4Media.ro
Întrebările pentru Direcția Juridică a PMB au fost:
”1. De ce Direcția Juridică a PMB nu a formulat contestație la executare după decizia Judecătoriei Sectorului 6 în dosarul nr. 28782/303/2015?
2. De ce – în termen de 3 ani de la decizia civilă nr. 121A din data de 31 ianuarie 2023 a Curții de Apel București Secția a IV-a Civilă prin care au fost respinse apelurile apelantei-reclamante Mariana Manta și apelantei-pârâte Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor față de decizia Tribunalului București nr. 199/11.02.2022 Secția V-a Civilă în dosarul nr. 26290/3/2020 – Direcția Juridică a PMB nu a luat măsuri pentru recuperarea diferenței de penalități?
Potrivit răspunsului DFC nr. 179104 din 20 octombrie 2025 și a răspunsului Direcției de presă a PMB nr. 175104 din data de 21 octombrie 2025,
la data de 11 septembrie 2017, Primăria Capitalei a plătit suma de 29.771.742,95 lei (6,5 milioane de euro) către creditoarea Mariana Manta reprezentând penalități de întârziere de la data 12.10.2015 până la executarea obligaţiei prevăzută în titlul executoriu reprezentat de Sentinţa civilă nr. 1570/27.09/2011, pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. (…)/3/2008*, îndreptată prin încheierea din 12.06.2012.
Prin decizia civilă nr. 121A din data de 31 ianuarie 2023 a Curții de Apel București Secția a IV-a Civilă prin care au fost respinse apelurile apelantei-reclamante Mariana Manta și apelantei-pârâte Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor față de decizia Tribunalului București nr. 199/11.02.2022 Secția V-a Civilă în dosarul nr. 26290/3/2020 s-a stabilit că doamna Mariana Manta era îndreptățită la primirea unor despăgubiri din partea ANRP/CNCI în cuantum de 7.154.337,5 lei (1,4 milioane de euro) pentru terenul de 24.741 mp din strada Mărțișor nr. 10, Sector 4, București.
Prin urmare, Mariana Manta a încasat penalități de întârziere de 6,5 milioane de euro de la Primăria Capitalei, deși avea dreptul la despăgubiri de doar 1,4 milioane de euro, o sumă de 4 ori mai mică, și – prin urmare – avea dreptul la penalități de întârziere de 4 ori mai mici.
Prin urmare, întrebarea noastră către Direcția Juridică a PMB este:
Ce a făcut PMB pentru recuperarea diferenței de penalități de întârziere care nu i se cuveneau creditoarei Mariana Manta?”
Ce spune Mariana Manta
”A fost un proces în instanță, instanța a decis că trebuie să primim penalități de întarziere, tot ce am obținut a fost în instanță, trei instanțe mi-au dat dreptate, nu am ce să mai adaug”, a declarat Mariana Manta pentru G4Media.ro, înainte să închidă telefonul.
Ce spune Constantin Samson
”Penalitățile de întâziere au intrat în contul Marianei Manta în urma executării silite și apoi, o parte, în contul fiicei mele, Diana”, a declarat pentru G4Media.ro, fostul primar din Azuga, Constantin Samson.
”Fata mea nu a avut niciun rol în această afacere, unu la un miliard, nu unu la sută. Ea a fost într-adevăr angajată la primărie, era secretară acolo, dar nu a avut niciun rol”, a adăugat Samson.
”Penalitățile de întârziere de la primărie sunt diferite de despăgubirile de la ANRP. Era un titlu executoriu și Mariana Manta i-a executat. Instanța a încuviințat executarea, primăria a formulat cerere de suspendare a executării silite și contestație la executare și li s-a respins”, a explicat fostul primar din Azuga.
”Executarea silită s-a făcut în 2017 când era Firea, nu mai era Oprescu. El nu a avut nicio implicare, unu la un miliard, vă spun. E adevărat că eram prieten cu Oprescu, dar nu a avut nicio implicare el. În primul rând pentru că nici nu înțelegea astfel de cazuri și nici nu îl interesa. Nu a avut niciun rol Oprescu”, a continuat Constantin Samson.
”Din despăgubirile de la ANRP nu am mai primit nimic, Manta s-a făcut că plouă, nu mi-a mai dat nimic, am luat doar banii ăia din penalitățile de întâziere din 2017”, a explicat Constantin Samson.
În 2014, Constantin Samson a cumpărat cu 500.000 de euro o parte din drepturile litigioase de la Mariana Manta, iar în 2017 a încasat penalități de întârziere de un milion de euro de la Primăria Capitalei, prin intermediul fiicei sale, Diana Samson.
Diana Samson a fost angajata primăriei Capitalei între 2011 și 2016 și era considerată o apropiată a fostului primar Sorin Oprescu. Fostul primar general al Capitalei, Sorin Oprescu, este fugit în Grecia după ce în 2022 a fost condamnat pentru corupție la 10 ani și 8 luni de detenție efectivă.
sursa:6om