După ce o dronă atribuită Rusiei s-a prăbușit asupra unui bloc de locuințe din România, stat membru NATO, Alianța analizează atât măsuri de consolidare a apărării, cât și modalități de transmitere a unor semnale ferme, dar atent dozate, către Moscova.
Colonelul Martin O’Donnell, purtător de cuvânt al Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE), a confirmat pentru AFP că aparatul de zbor fără pilot care a căzut în noaptea de joi spre vineri în apropierea graniței cu Ucraina era de origine rusă. Incidentul s-a soldat cu rănirea ușoară a două persoane.
În urma acestui episod, NATO își concentrează atenția pe mai multe direcții de acțiune. Una dintre priorități este întărirea capacităților de detectare și interceptare a dronelor. Oficialii Alianței evaluează în prezent ce măsuri suplimentare pot fi adoptate pentru a îmbunătăți eficiența rețelelor de senzori și a sistemelor de apărare aeriană utilizate de România și de NATO.
Potrivit unor surse militare aliate, una dintre variantele analizate este integrarea mai strânsă a sistemului românesc antidrone MEROPS în mecanismele de comandă și control ale NATO. De asemenea, este luată în calcul extinderea investițiilor în apărarea flancului estic, inclusiv prin utilizarea unor tehnologii avansate și a soluțiilor bazate pe inteligență artificială.
Subiectul ar putea fi discutat și la reuniunea programată luna viitoare a Comandamentului Militar Suprem din Europa, unde statele membre vor analiza posibilitatea suplimentării forțelor și capabilităților desfășurate în regiune.
Mesaje prudente, dar ferme către Kremlin
Pe lângă măsurile militare, NATO încearcă să transmită Moscovei semnale clare privind solidaritatea dintre aliați. Reacția inițială a venit rapid, prin declarațiile purtătorului de cuvânt al organizației și ulterior prin poziția exprimată de secretarul general Mark Rutte, care și-a reafirmat sprijinul pentru România.
În situația în care Bucureștiul ar considera necesar, poate solicita activarea consultărilor prevăzute de Articolul 4 al Tratatului Atlanticului de Nord. Acest mecanism permite convocarea aliaților atunci când unul dintre state apreciază că securitatea, independența politică sau integritatea sa teritorială sunt amenințate.
Deși sunt denumite „consultări”, astfel de reuniuni au consecințe concrete și pot conduce la adoptarea unor măsuri suplimentare de descurajare și apărare. Oficialii NATO subliniază că Rusia urmărește atent aceste etape și înțelege semnificația fiecărui nivel de reacție al Alianței.
Articolul 4, folosit de nouă ori în istoria NATO
De la înființarea NATO, Articolul 4 a fost activat de nouă ori. Trei dintre aceste situații au avut loc înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, iar frecvența utilizării sale a crescut semnificativ după 2014. De la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, mecanismul a fost invocat de mai multe ori de statele aflate pe flancul estic.
Un exemplu recent este cazul Poloniei, care a solicitat consultări în septembrie 2025 după pătrunderea unor drone rusești pe teritoriul său. În urma discuțiilor a fost lansată operațiunea „Eastern Sentry”, care a presupus suplimentarea mijloacelor militare aliate, inclusiv avioane de luptă, elicoptere, aeronave de transport și supraveghere, sisteme de apărare antiaeriană și nave militare.
Tot în aceeași perioadă, Estonia a apelat la Articolul 4 după ce trei avioane de vânătoare rusești au survolat spațiul său aerian.
În cazul unei amenințări mult mai grave, NATO poate recurge la Articolul 5, clauza de apărare colectivă care consideră un atac împotriva unui stat membru drept un atac împotriva tuturor aliaților. Până în prezent, acest articol a fost activat o singură dată, în urma atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001 din Statele Unite.
sursa: puterea