Procesul de reorganizare al Fondului Român de Contragarantare (FRC), instituție pe care Guvernul o prezenta drept un exemplu de structură ce trebuie redusă sau chiar eliminată pentru scăderea cheltuielilor publice, a ajuns în centrul unei controverse. Deși autoritățile au anunțat încă din 2025 că activitatea FRC urma să fie restrânsă și integrată în alte structuri ale statului, un document emis de Ministerul Finanțelorarată că instituția intră într-o nouă etapă administrativă, care include numirea unei conduceri provizorii și declanșarea procedurilor pentru desemnarea unui nou Consiliu de Administrație. Mai multe dintre numele propuse au legături directe cu PNL și cu lideri importanți ai partidului.
Reorganizare anunțată ca măsură de reducere a aparatului de stat
Ministerul Finanțelor a anunțat în august 2025 intenția de desființare a Fondului Român de Contragarantare, măsura fiind prezentată ca parte a unui plan de debirocratizare și reducere a costurilor din sectorul public.
În baza Legii nr. 239/2025, începând cu 18 decembrie 2025, FRC nu a mai acordat garanții, iar activitățile sale au intrat într-un proces de reorganizare și transfer către Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM).
Documentul emis de Ministerul Finanțelor stabilește mandatul reprezentantului statului în Adunarea Generală a Acționarilor și include modificări importante privind conducerea și structura administrativă a instituției.
Sunt constatate încetările mandatelor provizorii din Consiliul de Supraveghere și Directorat, precum și încetarea actualului sistem dualist de administrare. În locul acestuia, instituția urmează să funcționeze într-un sistem unitar, cu un Consiliu de Administrație care va concentra atribuțiile de conducere.
Procedură pentru desemnarea unui nou Consiliu de Administrație
În paralel cu reorganizarea, Ministerul Finanțelor aprobă declanșarea procedurii de selecție pentru viitorii membri ai Consiliului de Administrație al FRC, potrivit Gândul.
„Reprezentantul statului în AGA va vota PENTRU aprobarea declanșării procedurii de selecție a membrilor Consiliului de Administrație al Fondului Român de Contragarantare SA în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.111/2016, cu modificările și completările ulterioare și ale Hotărarii Guvernului nr. 639/2023 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice”.
Documentul stabilește totodată numirea provizorie a trei administratori în noul Consiliu de Administrație: Alexandra Bogdan, Nicolae-Cristian Stănică și Mircea Cristian Staicu.
Mandate provizorii pentru Alexandra Bogdan, Nicolae-Cristian Stănică și Mircea Cristian Staicu
Ordinul prevede că cele trei mandate vor avea o durată de până la cinci luni, cu posibilitatea unei singure prelungiri pentru încă două luni.
„Numirea, în temeiul alin. 1 și 2 ale art.29^1 din OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificările și completările ulterioare, pe o perioadă de 5 luni, începând cu data semnării contractului, cu posibilitatea prelungirii, o singură dată, pentru încă 2 luni, a doamnei BOGDAN Alexandra, domnului STĂNICĂ Nicolae-Cristian și domnului STAICU Mircea Cristian, în calitate de administratori, repectiv membri ai Consiliului de Administrație al Fondului Român de Contragarantare S.A.”
Documentul mai prevede că administratorii pot fi revocați înainte de expirarea mandatelor, fără compensații suplimentare, dacă între timp este desemnat un nou Consiliu de Administrație prin procedura de selecție.
„Reprezentantul statului în AGA va vota PENTRU numirea cu caracter provizoriu, pe o perioadă de cel mult 5 luni, începand cu data semnarii contractului, a doamnei Alexandra BOGDAN și a domnilor STĂNICĂ Nicolae Cristian, Mircea Cristian STAICU în calitate de membri ai Consiliului de Administrație al Fondului Român de Contragarantare S.A. în situatia în care în perioada mandatului administratorilor provizorii în funcție se va desemna un nou Consiliu de Administrație in conformitate cu prevederile OUG nr.109/2011”.
Legături cu PNL și cu lideri importanți ai partidului
Numirile din conducerea provizorie sunt asociate cu persoane apropiate Partidului Național Liberal și cu lideri politici influenți din partid.
Alexandra Bogdan este soția deputatului PNL Ionel Bogdan, fost președinte al Consiliului Județean Maramureș, acrtual președinte al PNL Maramureș și unul dintre liderii promovați în perioada în care liberalii controlau numeroase instituții și companii de stat.
Mircea Cristian Staicu ocupă din februarie 2023 funcția de consilier în cabinetul viceprimarului Sectorului 2. În trecut, Emil Boc, fost lider PDL și actual membru PNL, l-a numit secretar general în Ministerul Culturii în anul 2009.
Staicu a mai făcut parte din Consiliul de Supraveghere al Transelectrica între 2020 și mai 2021. De asemenea, a fost consilier personal al ministrului Transporturilor în perioada iulie-decembrie 2016 și secretar general adjunct în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii între octombrie 2010 și iunie 2012.
Nicolae Cristian Stănică, cel de-al treilea administrator provizoriu, este președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză din 2019 și a rămas în funcție în mai multe guverne succesive. Totodată, acesta este cunoscut ca fiind finul fostului ministru și fostului primar general al Capitalei, Adriean Videanu.
Întrebări privind logica reorganizării
Noua structură de conducere ridică semne de întrebare în contextul în care autoritățile susțin că obiectivul principal este reducerea aparatului administrativ și eliminarea instituțiilor considerate ineficiente.
În acest context, apar întrebări legate de motivele pentru care este inițiată o procedură completă de selecție pentru un nou Consiliu de Administrație și de ce a fost instalată o conducere provizorie într-o instituție aflată în proces de reorganizare sau posibilă desființare.
De asemenea, procedurile pentru desemnarea conducerii companiilor de stat pot conduce la acordarea unor mandate complete de administratori. În eventualitatea unei dizolvări înainte de expirarea acestor mandate, statul român ar putea fi obligat să suporte costuri suplimentare generate de încetarea contractelor, inclusiv plata unor salarii compensatorii
sursa: stiripesurse