Biroul Național Anticorupție (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAPO) îl acuză pe Iermak că ar fi fost implicat într-o rețea care a spălat aproximativ 9 milioane de euro, prin intermediul unui proiect imobiliar de lux de lângă Kiev.
Anchetatorii spun că banii proveneau inclusiv din contracte și scheme ilegale legate de Energoatom, compania de stat care administrează energia nucleară din Ucraina. Mai exact, dosarul “Midas” vizează o presupusă fraudă de aproximativ 85 de milioane de euro de la Energoatom. Dosarul este considerat cea mai mare investigație de corupție din mandatul lui Zelenski și îi vizează și pe alți apropiați ai președintelui, printre care omul de afaceri Timur Mindich și fostul vicepremier Oleksii Cernîșov.
Potrivit anchetei, grupul ar fi folosit firme-paravan, tranzacții în numerar și documente false pentru a finanța construirea unor vile de lux. Planul prevedea ridicarea a patru reședințe de aproximativ 1.000 de metri pătrați fiecare, plus un complex comun cu spa și piscină. Surse din anchetă susțin că una dintre case ar fi fost destinată lui Iermak.
Fostul oficial neagă acuzațiile. El a declarat presei ucrainene că nu deține “nici vile, nici conace”, ci doar un apartament și o mașină. Iermak a spus că va comenta mai detaliat cazul după finalizarea investigației. Acesta a fost considerat ani la rând cel mai influent om din Ucraina după Zelenski. Fără experiență politică înainte de a intra în administrație, fostul avocat și producător de film a devenit rapid principalul negociator al Kievului în relația cu Occidentul și unul dintre cei mai puternici oameni din cercul prezidențial.
El a demisionat din funcția de șef al administrației prezidențiale în noiembrie 2025, chiar în perioada în care ancheta anticorupție se extindea. La acel moment, Zelenski a spus că a acceptat plecarea lui “pentru a evita speculațiile”.
Cazul reaprinde tensiunile legate de lupta anticorupție din Ucraina. Anul trecut, parlamentul ucrainean a încercat să limiteze independența NABU și SAPO, iar legea a fost promulgată rapid de Zelenski. Decizia a provocat proteste și reacții dure din partea societății civile și a partenerilor occidentali, iar autoritățile au fost nevoite ulterior să renunțe la măsură.
sursa: biziday