Aproape două treimi dintre români consideră că unirea cu Republica Moldova ar transforma România într-un stat mai puternic, potrivit celui mai recent Barometru INSCOP Research, realizat în aprilie 2026.
Percepția de forță crește semnificativ față de 2019
Sondajul arată că 63,4% dintre cei chestionați asociază unirea cu o creștere a puterii țării. Procentul a urcat cu aproape zece puncte față de mai 2019, când era de 53,6%.
La polul opus, 27,2% cred că România ar avea de pierdut, față de 23,1% în urmă cu șapte ani. Doar 3,9% nu văd nicio schimbare, iar 5,6% nu au un răspuns clar – o scădere majoră a indecizilor, care în 2019 reprezentau peste 23%.
Cei mai convinși că unirea ar aduce un plus de forță sunt tinerii sub 30 de ani și votanții PNL și USR.
Siguranța națională împarte societatea în două
Când discuția trece pe terenul securității, lucrurile devin mai nuanțate. Jumătate dintre respondenți (50,4%) consideră că România ar deveni mai sigură după unire, în timp ce 37,4% se tem de efectul contrar.
Tinerii, locuitorii din orașele mari și votanții PNL și USR sunt mai încrezători. În schimb, votanții AUR, angajații la stat și persoanele cu studii superioare sunt mai sceptici și văd în unire un potențial risc de securitate.
Economia – cel mai fragil argument pro-unire
Pe dimensiunea economică, societatea este și mai împărțită. 49,5% cred că România ar deveni mai bogată, însă aproape o treime (32,2%) anticipează sărăcire.
Optimismul economic vine în principal din rândul tinerilor, al celor din mediul urban și al angajaților din sectorul privat. Votanții AUR și locuitorii din rural se tem cel mai mult de costurile financiare ale unui astfel de proiect.
Unirea – proiect strategic sau povară administrativă?
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, subliniază că datele arată o tendință clară.
„Românii privesc unirea cu Republica Moldova predominant printr-o logică de consolidare națională, nu de cost.”
Potrivit acestuia, publicul percepe unirea mai degrabă ca pe un pas spre creșterea influenței regionale și a greutății geopolitice a țării, nu ca pe o problemă birocratică.
Fractura socială care poate decide soarta proiectului unionist
Ștefureac atrage atenția și asupra unei diviziuni importante: segmentele tinere, urbane și educate privesc unirea într-o cheie strategică, în timp ce categoriile vulnerabile economic tind să proiecteze riscuri și costuri.
„Viitorul temei unioniste va depinde mai puțin de argumentul istoric și mai mult de capacitatea elitelor politice de a construi o narațiune credibilă despre securitate, dezvoltare și integrare economică„, a declarat directorul INSCOP.
Cercetarea a fost realizată între 14 și 21 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane, prin interviuri telefonice. Marja de eroare este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.
sursa: puterea