Pavilionul Rusiei de la Bienala de Artă de la Veneția a fost închis temporar după un protest organizat de grupurile Pussy Riot și Femen. Bienala de la Veneția, organizată o dată la doi ani, este considerată unul dintre cele mai prestigioase festivaluri internaționale de artă contemporană. Evenimentul reunește zeci de țări care își prezintă artiștii în pavilioane naționale și este adesea descris drept “Olimpiada artei”. Pentru multe state, participarea are și o puternică dimensiune diplomatică și de imagine externă.
Rusia a revenit anul acesta la Bienală pentru prima dată după invadarea Ucrainei, începută în 2022. Revenirea a provocat reacții puternice atât din partea activiștilor, cât și a unor oficiali europeni și artiști participanți. Protestul a avut loc în fața pavilionului rus, unde aproximativ 40 de activiști purtând cagule roz au aprins fumigene în culorile roz, albastru și galben și au difuzat muzică punk. Protestatarii au scandat sloganuri precum “Russia kills, biennale exhibits” (“Rusia ucide, Bienala expune”), “Blood is Russia’s art” (“Sângele este arta Rusiei”) și “Russian art, ukrainian blood” (“Artă rusească, sânge ucrainean”). O statuie din apropierea pavilionului a fost acoperită cu un steag al Ucrainei. Activistele au încercat la un moment dat să intre în pavilion, însă au fost împiedicate de poliție.
Nadya Tolokonnikova, una dintre fondatoarele Pussy Riot, a declarat că a fost șocată “să vadă petreceri și recepții organizate în pavilionul Rusiei, în timp ce războiul din Ucraina continuă”. Ea a acuzat Rusia că folosește cultura și arta ca instrumente de propagandă și influență politică în Europa. Controversa depășește însă cazul Rusiei. La actuala ediție a Bienalei, întreaga comisie internațională care trebuia să acorde premiile Golden Lion și-a dat demisia, “după dispute legate de participarea unor țări ai căror lideri sunt vizați de mandate internaționale de arestare”, referire făcută atât la Rusia, cât și la Israel.
În aceeași zi cu protestul Pussy Riot, activiști ai grupului Art Not Genocide Alliance au demonstrat și în fața pavilionului Israelului, criticând participarea statului israelian în contextul războiului din Gaza. Peste 200 de participanți la Bienală au semnat o scrisoare prin care cer eliminarea pavilionului israelian.
Comisia Europeană a criticat la rândul ei revenirea Rusiei la Bienală și a avertizat că participarea delegației ruse ar putea intra în conflict cu regimul de sancțiuni al Uniunii Europene. Guvernul britanic a anunțat că niciun ministru nu va participa la evenimentele oficiale ale Bienalei, în semn de protest față de prezența Rusiei.
Președintele Bienalei, Pietrangelo Buttafuoco, a respins însă solicitările de excludere a Rusiei și Israelului, argumentând că festivalul trebuie să rămână “un loc unde lumea se întâlnește”, fără selecții bazate pe pașapoarte sau apartenențe politice.
În paralel cu protestele, Ucraina și-a prezentat propriul pavilion, centrat pe distrugerile provocate de război. Una dintre lucrările expuse este o sculptură a unei căprioare din beton, realizată de artista ucraineană Zhanna Kadyrova și evacuată din orașul Pokrovsk înainte ca zona să fie ocupată de forțele ruse. Artista spune că lucrarea simbolizează distrugerea orașelor și patrimoniului cultural ucrainean în timpul războiului.
Pussy Riot este un grup feminist din Rusia, cunoscut la nivel internațional pentru protestele sale anti-Kremlin, pro-democrație și pentru susținerea drepturilor omului. Grupul a devenit celebru în 2012, după o acțiune de protest într-o catedrală din Moscova împotriva lui Vladimir Putin, care s-a încheiat cu arestarea și condamnarea unor membre ale grupului. Femen, organizație fondată în Ucraina, este cunoscută pentru protestele sale desfășurate frecvent topless, prin care militează împotriva abuzurilor asupra femeilor, dictaturilor și influenței religioase sau politice asupra societății. Cele două grupuri au colaborat în mai multe acțiuni publice legate de războiul din Ucraina și de opoziția față de regimul de la Kremlin.
sursa: biziday