Uniunea Scriitorilor din România şi Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova salută declaraţiile preşedintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, şi ale preşedintelui României, Nicuşor Dan, în susţinerea idealului reunificării şi pledează pentru introducerea pe agenda publică a acestui proiect unionist şi transformarea lui într-o prioritate naţională, transpartinică, a românilor de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Agerpres.
„Uniunea Scriitorilor din România şi Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova susţin introducerea pe agenda publică a acestui proiect unionist şi transformarea lui într-o prioritate naţională, transpartinică, a românilor din România şi Republica Moldova. Indiferent de opţiunile ideologice, diferite în pluralismul democratic, românii de pe cele două maluri ale Prutului au o tradiţie, un teritoriu, o istorie, o limbă, o cultură şi o literatură comune; şi, în fond, aceeaşi identitate naţională”, se arată într-un comunicat comun al celor două uniuni de creaţie, transmis în exclusivitate AGERPRES.
Comunicatul este semnat de preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, şi de preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Teo Chiriac.
„Considerăm că a venit timpul să se treacă de la declaraţii de intenţii la fapte concrete, şi anume la elaborarea unui scenariu realist, bine întemeiat, din punct de vedere politic, legislativ, financiar, economic, educaţional, cultural etc., al obiectivului de Unire a Republicii Moldova cu România. Pentru elaborarea acestui scenariu ar fi benefică formarea unui grup de experţi de la Bucureşti şi Chişinău, care să analizeze toate aspectele unificării celor două state şi, de asemenea, să conceapă o strategie de comunicare şi promovare a acestui Proiect de Ţară în cele două state româneşti şi în dialogul cu partenerii noştri externi. Uniunea Scriitorilor din România şi Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova se angajează să susţină nobilul obiectiv al Unirii cu toate mijloacele care le stau la dispoziţie”, transmit scriitorii.
În comunicat se reaminteşte că într-un interviu recent pentru „Le Monde”, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a arătat că Unirea Republicii Moldova cu România ar reprezenta rezolvarea integrării teritoriului actual al Moldovei de peste Prut în Uniunea Europeană ca parte a unui singur stat, România, cu toate consecinţele benefice care decurg de aici. De asemenea, Maia Sandu a subliniat faptul că decizia reunificării aparţine exclusiv cetăţenilor moldoveni.
„Preşedintele Republicii Moldova a declarat în repetate rânduri că ar vota pentru reunirea cu România. Totodată, a reamintit că deţine şi cetăţenia română”, se subliniază în comunicat.
Totodată, în document este amintit faptul că, la rândul său, preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat cu referire la acest proiect că din partea României nu s-a schimbat nimic faţă de votul în unanimitate al Parlamentului din 2018, conform căruia România este pregătită pentru reunificare în orice moment în care cetăţenii din Republica Moldova o vor dori. „Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata”, a adăugat preşedintele României, potrivit sursei citate.
Uniunea Scriitorilor din România şi Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova „întâmpină cu bucurie şi cu legitimă speranţă aceste declaraţii făcute la cel mai înalt nivel, în perspectiva unui moment care ar putea fi unul istoric” şi reamintesc faptul că „scriitorii, intelectualii, cărturarii români au fost mereu adânc preocupaţi de idealul Unirii”.
„Pentru aceasta au luptat cu armele lor (cuvintele), iar unii dintre ei şi pe front, în secolele în care s-au înfăptuit Unirea de la 1859 şi Marea Unire de la 1918. Iar în timpul regimului totalitar sovietic din secolul al XX-lea, scriitorii români dintre Prut şi Nistru au dus o luptă impresionantă pentru păstrarea limbii şi culturii române şi ulterior pentru revenirea la alfabetul latin şi recunoaşterea limbii române ca limbă oficială a Republicii Moldova”, se mai arată în comunicatul comun al Uniunii Scriitorilor din România şi Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
***
Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei au lansat pe 23 februarie un apel către Parlamentul României privind posibilitatea creării Filialei Academiei Române la Chişinău, prin adoptarea proiectului de modificare şi completare a Legii nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, proiect înregistrat la Senat cu nr. L72/2026.
„Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei, foruri supreme de consacrare a valorilor intelectuale româneşti, vă adresează prezentul Apel privind modificarea Legii Academiei Române din anul 2001, în vederea funcţionării optime a instituţiei fondate la Bucureşti în anul 1866, inclusiv pentru posibilitatea creării Filialei Academiei Române la Chişinău. Demersul nostru se înscrie într-un proces firesc şi consecvent de apropiere instituţională între cele două academii-surori, proces reafirmat prin Declaraţia comună din 30 decembrie 2025 şi prin Apelul comun din 15 ianuarie 2026, adoptat de Ziua Culturii Naţionale”, se propune în documentul semnat de preşedinţii celor două foruri la acel moment.
Cele două instituţii subliniază că reîntregirea spirituală, culturală şi ştiinţifică reprezintă fundamentul durabil al oricărei unităţi politice viitoare, semnatarii considerând că „momentul este unul istoric”, amintind că Academia Română, fondată în 1866, a avut încă de la început vocaţia unităţii românilor, printre membrii fondatori aflându-se şi trei personalităţi din Basarabia.
„În plan simbolic, crearea Filialei Academiei Române la Chişinău reprezintă un pas sigur spre reîntregirea spirituală a Academiei Române, reafirmând legătura organică dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. Este o verigă de legătură instituţională, care pregăteşte temelia unei unităţi durabile, construite prin educaţie, ştiinţă şi cultură. Adoptarea acestei modificări legislative nu este un act administrativ, ci unul de responsabilitate istorică şi un semnal de încredere în viitorul comun al românilor în cadrul Uniunii Europene. Vă adresăm, de aceea, rugămintea de a susţine şi adopta, în cel mai scurt timp, modificările necesare Legii Academiei Române, pentru a permite crearea Filialei de la Chişinău. Academia Română rămâne, la 160 de ani de la înfiinţare, cea mai importantă instituţie a ştiinţei, culturii şi creaţiei intelectuale a întregului popor român, a tuturor românilor, oriunde s-ar afla aceştia. De aceea, este firesc ca oamenii de ştiinţă şi de creaţie din Republica Moldova să fie parte a întregului edificiu de consacrare intelectuală şi de cercetare care este Academia Română”, se mai arată în apel.
sursa:60m