Tensiunile din coaliția de guvernare ies tot mai clar la suprafață, pe fondul măsurilor economice adoptate în ultimele luni. Premierul Ilie Bolojan susține că reformele necesare pentru reducerea deficitului bugetar au scos la iveală practici vechi și interese care au generat rezistență, în special din partea partenerilor de guvernare.
„PSD joacă dramoleta opoziției”
Întrebat despre deteriorarea relațiilor din coaliție, șeful Executivului a explicat că nu a existat un moment singular de ruptură, ci o acumulare de tensiuni. Potrivit lui Bolojan, situația s-a schimbat după primele măsuri economice, adoptate sub presiunea angajamentelor asumate în fața Comisia Europeană.
Premierul a amintit că România risca suspendarea fondurilor europene dacă nu prezenta un plan credibil de reducere a deficitului bugetar. În acest context, Guvernul a fost nevoit să adopte măsuri considerate nepopulare.
Bolojan acuză Partidul Social Democrat că a încercat să se distanțeze public de aceste decizii, deși făcea parte din Executiv.
„Dimineața erau la guvernare, iar la prânz relatau lucruri care nu s-au întâmplat sau care s-au întâmplat diferit, încercând să pozeze în cei care s-au opus”, a afirmat premierul.
Bugetul de stat, „pușculiță” pentru administrații
Unul dintre punctele centrale ale criticilor formulate de premier vizează modul în care a fost gestionat bugetul de stat în ultimii ani. Bolojan susține că fondurile publice au fost utilizate ineficient, în beneficiul unor administrații locale sau grupuri de interese.
Potrivit acestuia, în multe cazuri, lideri locali „care funcționează ca niște jupâni” au apelat la alocări bugetare pentru a acoperi lipsa de performanță sau ineficiența administrativă. Aceste practici, spune premierul, au fost tolerate ani la rând.
„Au crezut că vechile obiceiuri de a suna și de a-și rezolva incompetența prin alocări de la bugetul de stat vor funcționa în continuare. N-a mai fost posibil, pentru că nu poți reduce cheltuielile fără disciplină fiscală”, a explicat Bolojan.
Măsurile care au generat nemulțumiri
Premierul a identificat mai multe etape în care tensiunile din coaliție s-au accentuat. Un moment important a fost reprezentat de măsurile de combatere a evaziunii fiscale și de reducere a risipei în sectorul public.
De asemenea, intervențiile asupra companiilor de stat au generat reacții puternice. Bolojan a afirmat că a încercat să oprească pierderile și să limiteze „prăduirea banului public”, inclusiv prin facilitarea accesului producătorilor de energie în sistemul național, pentru a crește oferta și a reduce prețurile.
Potrivit acestuia, aceste măsuri au afectat interesele unor grupuri care beneficiau de pe urma unui sistem ineficient.
„Dintr-un preț mare al energiei nu pierd toți. Pierde firma românească și cetățeanul, dar unii au câștiguri importante”, a subliniat premierul.
Probleme în numirea managerilor la stat
Un alt punct critic evidențiat de Bolojan este modul în care sunt selectați managerii companiilor de stat. Deși există legislație privind guvernanța corporativă, premierul susține că aceasta a fost adesea ocolită în practică.
El a dat exemplul unor concursuri organizate formal, dar al căror rezultat era previzibil, fiind favorizați candidații susținuți politic.
„Au ieșit exact cei care aveau susțineri politice”, a spus Bolojan.
În plus, acesta a criticat contractele de mandat dezechilibrate, care oferă beneficii semnificative fără a impune obligații clare de performanță. În aceste condiții, interesul managerilor pentru eficiență scade considerabil, a explicat premierul.
Reducerea deficitului și disciplina financiară
Ilie Bolojan a insistat asupra ideii că reducerea deficitului bugetar nu poate fi realizată doar prin creșterea veniturilor la buget. Chiar și o colectare mai bună a taxelor devine inutilă dacă fondurile sunt risipite sau pierdute în interiorul sistemului.
„Degeaba îți îmbunătățești colectarea dacă banii sunt prăduiți. Dacă tolerezi asta, nu poți face ordine și nu mai ai autoritate”, a declarat premierul.
Acesta a subliniat că măsurile adoptate urmăresc tocmai introducerea unei discipline fiscale reale, în condițiile în care deficitul bugetar a devenit o problemă majoră pentru economia României.
sursa: puterea