Guvernul analizează în ședința de astăzi o notă juridică ce poate influența direct modul în care sunt făcute numirile în consiliile de administrație ale companiilor de stat și, implicit, relația dintre politică și conducerea acestor structuri. Documentul, elaborat pe baza unor puncte de vedere ale Ministerului Justiției și ale AMEPIP, propune o interpretare strictă a legislației privind incompatibilitățile și guvernanța corporativă.
Miza centrală a notei, semnată de vicepremierul Oana Gheorghiu, este delimitarea clară între funcțiile politice și pozițiile de conducere din întreprinderile publice. Textul stabilește că anumite categorii de demnitari nu pot ajunge, în nicio situație, în consiliile de administrație ale companiilor de stat. În această categorie intră membrii Guvernului, parlamentarii, prefecții și subprefecții, dar și aleșii locali, respectiv primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene, precum și consilierii locali și județeni.
Pentru aceste funcții, documentul indică o interdicție absolută. Interpretarea este că legea nu lasă loc de derogări sau decizii de oportunitate, indiferent de argumentele legate de interes public sau de importanța strategică a unei companii de stat. În termeni practici, orice astfel de numire ar fi considerată nelegală.
O discuție separată apare în cazul secretarilor de stat și al subsecretarilor de stat. Pentru această categorie, legislația permite o excepție, însă una strict limitată. Guvernul poate aproba, în situații punctuale, participarea acestor persoane în consiliile de administrație ale unor întreprinderi publice, cu condiția existenței unui interes public real și bine fundamentat. Nota subliniază că justificările generale sau formulele standard nu sunt suficiente pentru a activa această excepție.
În același timp, documentul introduce condiții suplimentare care țin de modul de funcționare al consiliilor de administrație. Chiar și în situațiile excepționale, structura acestora trebuie să respecte regulile de independență și echilibru prevăzute de legislația privind guvernanța corporativă. Funcțiile publice nu sunt considerate compatibile cu statutul de administrator independent, ceea ce limitează suplimentar posibilitatea implicării directe a demnitarilor.
Un alt punct important vizează procedura de selecție a administratorilor. Nota arată că numirile provizorii nu pot înlocui concursurile și selecțiile prevăzute de lege. Autoritățile care gestionează companiile de stat au obligația de a declanșa procedurile competitive imediat, iar lipsa acestora poate duce la probleme de legalitate.
Documentul face trimitere și la standardele internaționale de guvernanță corporativă, în special la recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Acestea pun accent pe separarea rolului statului de acționar de cel de actor politic și pe limitarea influenței directe a factorului politic în conducerea companiilor publice.
În acest context este invocată și legătura cu angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Reforma guvernanței corporative reprezintă unul dintre jaloanele importante, iar modul în care sunt aplicate regulile privind numirile în consiliile de administrație este urmărit la nivel european.
Nota concluzionează că regulile existente trebuie aplicate restrictiv, iar excepțiile trebuie tratate ca situații rare, bine motivate și atent controlate. În același timp, documentul atrage atenția asupra riscului ca aceste excepții să fie folosite în mod repetat, ceea ce ar putea afecta atât credibilitatea reformelor, cât și încrederea în procesul de profesionalizare a companiilor de stat.
sursa: puterea