Un nou val de scumpiri se conturează la nivel global, iar energia este în centrul acestei presiuni economice. Potrivit celui mai recent raport al Bancii Mondiale, prețurile energiei ar putea crește cu aproximativ 24% în 2026, atingând cel mai ridicat nivel de la începutul războiului declanșat de invazia Rusiei în Ucraina. Evoluția este alimentată de tensiunile din Orientul Mijlociu și de perturbările majore din lanțurile globale de aprovizionare.
Șoc pe piața petrolului și perturbări în transport
Raportul indică faptul că atacurile asupra infrastructurii energetice și blocajele din Strâmtoarea Ormuz au generat cel mai mare șoc de aprovizionare cu țiței din istorie, cu o reducere inițială de aproximativ 10 milioane de barili pe zi. Ruta este esențială pentru comerțul global, aproximativ 35% din transportul maritim de petrol trecând prin această zonă.
Chiar dacă situația s-a mai stabilizat parțial, prețul petrolului Brent rămâne ridicat. La jumătatea lunii aprilie, cotațiile erau cu peste 50% mai mari față de începutul anului. Pentru 2026, estimarea medie este de 86 de dolari pe baril, comparativ cu 69 de dolari în 2025, în scenariul în care traficul prin Ormuz revine treptat la normal.
Materiile prime, pe un trend ascendent
Creșterea prețurilor la energie se propagă rapid în restul economiei. Per ansamblu, materiile prime sunt prognozate să se scumpească cu 16% în acest an, pe fondul majorării costurilor la energie și îngrășăminte.
Prețurile îngrășămintelor ar putea crește cu 31% în 2026, inclusiv o majorare de aproximativ 60% pentru uree, ceea ce ar putea afecta direct producția agricolă și accesibilitatea pentru fermieri. Potrivit World Food Programme, până la 45 de milioane de persoane riscă să ajungă în insecuritate alimentară severă dacă actualul conflict se prelungește.
Metalele ating niveluri record
În paralel, piețele metalelor sunt influențate de cererea ridicată din industrii emergente. Metale precum aluminiul, cuprul și staniul sunt așteptate să atingă niveluri record, pe fondul dezvoltării accelerate a centrelor de date, vehiculelor electrice și proiectelor de energie regenerabilă.
Metalele prețioase continuă, de asemenea, să crească puternic, cu o majorare medie estimată de 42% în acest an, susținută de incertitudinile geopolitice și de orientarea investitorilor către active considerate sigure.
Inflație mai mare și creștere economică încetinită
Efectele acestor scumpiri se resimt deja la nivel macroeconomic. Potrivit analizei Banca Mondială, inflația în economiile emergente este estimată la 5,1% în 2026, în creștere față de 4,7% anul trecut și peste nivelurile anticipate anterior.
În același timp, ritmul de creștere economică globală ar putea încetini la 3,6%, pe fondul costurilor mai mari și al presiunii asupra consumului și investițiilor.
Economistul-șef al instituției, Indermit Gill, avertizează că efectele conflictului se propagă în valuri, de la energie la alimente și, ulterior, la inflație și costuri mai ridicate ale finanțării.
Scenarii de risc și presiune pe economiile vulnerabile
În scenariul unei escaladări a conflictului, prețul petrolului ar putea ajunge la o medie de 115 dolari pe baril în 2026. În acest caz, inflația în economiile în curs de dezvoltare ar putea urca până la 5,8%, amplificând presiunea asupra populațiilor vulnerabile.
Potrivit economistului-șef adjunct al Banca Mondială, Ayhan Kose, spațiul fiscal al guvernelor este deja limitat după o succesiune de crize în ultimul deceniu, ceea ce reduce capacitatea statelor de a interveni eficient.
Raportul mai arată că volatilitatea prețurilor petrolului în perioade de tensiuni geopolitice este de aproximativ două ori mai mare decât în perioadele stabile, iar o scădere de 1% a producției poate genera, în medie, o creștere de 11,5% a prețurilor, cu efecte în lanț asupra gazelor naturale, îngrășămintelor și securității alimentare.
sursa:60m