În timp ce vă asumați măsuri care și-ar fi dovedit eficacitatea, deficitul bugetar real, cel calculat conform standardelor europene, ESA, a fost de 7,9% din PIB, nu 7,65% așa cum ați clamat în declarațiile de presă, numite de fiecare dată, impropriu, conferințe de presă.
Mai grav, cheltuielile statului au rămas blocate la 43,3% din PIB, identice cu cele din 2024, spulberând mitul marelui reformator.Ați înghețat pensiile, ați redus salariile unor bugetari de rând, dar statul continuă să coste la fel de mult. În realitate, tăierile dumneavoastră au vizat doar cetățeanul de rând, în timp ce structurile de forță și privilegiile au rămas intacte.
România este astăzi singura țară din Uniunea Europeană aflată oficial în criză, cu o inflație care explodează în timp ce industria se prăbușește. În primele două luni ale anului 2026, volumul cifrei de afaceri din serviciile prestate populației a scăzut cu 10,7%. Este expresia unei prăbușiri fără echivoc a nivelului de trai. Industria prelucrătoare dă semne de agonie, cu o scădere a comenzilor noi de 4,2%, industria energetică, de altfel stâlpul suveranității noastre, a picat cu 10,6%, iar volumul lucrărilor de construcții inginerești, acele investiții cu care vă tot lăudați, a scăzut cu 4,7%.. Iată așadar tabloul de manual al stagflației: o economie care se micșorează sub povara unor taxe pe consum care au devenit insuportabile.”, se mai arată în textul moțiunii.
Moțiune de cezură: Dezastru social pentru România
”La nivel social, efectele sunt și mai dramatice. Inflația a mușcat din veniturile oamenilor până la limita suportabilului, iar măsurile adoptate au lovit direct în mame, pensionari, persoane cu dizabilități, precum și în categorii profesionale, precum cei din Educație, care au pierdut 15% din puterea de cumpărare în timp record. Urmează Administrația cu 14% și Sănătatea cu 10%.
S-a vorbit despre “reformă și echilibru” pentru a cosmetiza tăieri fără discernământ și improvizații. Nu este nicio reformă să tai banii mamelor și salariile profesorilor! Am ajuns la o politică fiscală care cere tot mai mult de la cei care au deja tot mai puțin. Sub mandatul lui Ilie Bolojan, 54.000 de angajați cu normă întreagă și-au pierdut locul de muncă.
În timp ce românii resimt zilnic scăderea nivelului de trai, cea mai dramatică din ultimii 25 de ani, Ilie Bolojan continuă să ignore realitatea și să prezinte drept succes o politică ce produce, de fapt, sărăcie și tensiune socială.
Această direcție a fost impusă prin refuzul constant al dialogului și prin blocarea soluțiilor raționale propuse, inclusiv a programelor de relansare economică, care au stat blocate luni de zile fără niciun argument. Opoziția înverșunată față de pachetul de solidaritate, dar și față de propunerile de redresare a nivelului de trai al categoriilor vulnerabile, care privesc în mod direct pensionarii cu venituri mici și copiii cu dizabilități, elevi și studenți, a mamelor aflate în concediu creștere de copil, a văduvelor de război și a foștilor deținuți politici va rămâne în istoria politicii românești.
Când 80% dintre cetățeni spun că țara merge într-o direcție greșită, nu mai este loc de interpretări! Am sperat că evitând conflictul vom face lucrurile să funcționeze, dar e clar că acest lucru nu e posibil când cealaltă parte respinge orice instrument democratic în raport cu partenerii de coaliție. România nu mai are timp pentru experimente eșuate. Este nevoie de o schimbare rapidă și fermă, înainte ca efectele acestei guvernări să devină ireversibile.
Un Guvern care chiar înțelege ce înseamnă interesul național și lucrează pentru oameni începe cu echilibrele de bază ale societății. Credem că ar fi timpul să se aducă pe agendă subiectul indexării pensiilor, o restanță pe care statul român o are față de seniori, față de cei care au muncit o viață și au dreptul la un trai decent, nu să fie puși, lună de lună, în situația de a alege între medicamente și hrană.
Un alt capitol care a fost permanent sabotat de premierul Bolojan se referă la continuarea programelor de investiții. Ele sunt singura cale prin care România reală poate evolua. Programele Anghel Saligny și CNI sunt oxigenul economic al zonelor rurale. Fără continuitate și finanțare adecvată, orice șantier devine o promisiune abandonată și orice comunitate rămâne blocată între potențial și stagnare.
Un Guvern responsabil trebuie să rezolve și inechitățile grave din sistemul bugetar. Legea salarizării are un aport esențial în arhitectura statului: dacă diferențele sunt arbitrare și disproporționate, sistemul se fracturează.”,mai arată autorii moțiunii.
Pașii necesari până la votul final asupra moțiunii de cenzură
Conform Constituției, pentru depunerea moțiunii de cenzură este nevoie de semnăturile a cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor. În acest moment, pe moțiunea inițiată de PSD și AUR au semnat peste 250 de parlamentari.
Din momentul în care textul moțiunii și listele de semnături au fost depuse la Birourile Permanente Reunite ale Senatului și Camerei Deputaților, începe o procedură extrem de clară:
- Este notificat Guvernul cu privire la depunerea unei moțiuni de cenzură
- Moțiunea este citită în plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților
- Moțiunea se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată
- Pentru dărâmarea Guvernului este nevoie de 50% plus 1 din numărul total de senatori și deputați. În cazul de față este nevoie de 233 de voturi.
Moțiunea de cenzură votată pe 5 mai
Moțiunea fiind depusă pe 28 aprilie, ea va fi citită în plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților. Trebuie să ținem cont că în termenul de 3 zile până la vot se ”strecoară” liberul de 1 Mai și zilele de weekend, de aceea moțiunea ar putea să fie votată cel mai devreme pe 4 mai sau, cel mai probabil, pe data de 5 mai.
Dacă moțiunea de cenzură va strânge 233 de voturi ”pentru”, la votul secret cu bile, atunci Guvernul se consideră picat.
Dacă este respinsă, semnatarii nu mai pot iniția o altă moțiune în aceeași sesiune, cu excepția cazului în care Guvernul își angajează răspunderea.
Ce prevede Constituția României
La Articolul 113 din Constituție este prevăzută procedura pentru inițierea și votarea unei moțiuni de cenzură.
”(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
(2) Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii.
(3) Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.
(4) Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului 114.” – Constituția României, Articolul 113
Dacă pică Guvernul Bolojan, Nicușor Dan își intră în rol
După ce o moțiune de cenzură este adoptată de Parlamentul României, începe procedura constituțională pentru învestirea unui nou Executiv, conform Constituției României. În această procedură, președintele Nicușor Dan are un rol esențial.
Președintele României convoacă partidele politice reprezentate în Parlament pentru consultări în vederea desemnării unui nou prim-ministru.
Dacă un partid are majoritate absolută (peste 50% din mandate), președintele este obligat să desemneze candidatul propus de acel partid. În absența unei majorități clare, președintele alege un candidat în urma negocierilor.
Până la învestirea noului Cabinet, Guvernul demis rămâne în funcție doar pentru administrarea afacerilor publice, fără a putea emite ordonanțe de urgență.
Constituția României descrie clar procesul prin care se formează un nou Guvern și pașii pe care președintele Nicușor Dan trebuie să-i urmeze.
”(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.” – Constituția României, Articolul 103.
sursa: stiripesurse
