UPDATE, ora 21: Directorul companiei de stat QatarEnergy și, în același timp, ministrul Energiei din Qatar, Saad al-Kaabi, a declarat pentru Reuters că situația din țara sa este fără precedent și mult mai gravă decât s-a anticipat inițial. Două instalații importante de producție a gazului natural lichefiat (GNL) au fost distruse, iar astfel aproximativ 17% din capacitatea de export a Qatarului este oprită, ceea ce înseamnă că 12,8 milioane de tone de gaze vor lipsi anual de pe piață. Potrivit acestuia, reparațiile ar putea dura între trei și cinci ani, iar pierderile ar putea ajunge la aproximativ 20 de miliarde de dolari anual.

QatarEnergy este compania națională de petrol și gaze a Qatarului și unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața energiei globale. Al-Kaabi a spus că ar putea fi nevoit să declare “forță majoră” pentru contractele pe termen lung, adică nu își mai poate respecta obligațiile de livrare către țări precum Italia, Belgia, China sau Coreea de Sud, ceea ce înseamnă că livrările de gaz către aceste state vor fi afectate serios. “Nu mi-aș fi imaginat niciodată că Qatarul ar putea fi atacat în acest fel”, a spus acesta, subliniind că impactul este nu doar economic, ci și asupra stabilității întregii regiuni. În opinia sa, efectele acestor atacuri ar putea da înapoi dezvoltarea energetică a zonei cu 10 până la 20 de ani.
Pe lângă GNL, vor scădea și alte exporturi importante ale Qatarului, inclusiv gaz petrolier lichefiat și chiar heliu, folosit în industrii precum cea a semiconductorilor. În urma acestor evenimente, prețurile gazelor în Europa au crescut brusc, iar petrolul s-a scumpit și el. Specialiștii avertizează că există riscul unei crize energetice globale, cu efecte directe asupra inflației și economiei.
De altfel, piețele financiare estimează acum că inflația în Zona Euro ar putea urca spre 4% în următorul an, iar revenirea la ținta de 2% a Băncii Centrale Europene ar putea dura mai mulți ani.
Al-Kaabi avertizează toate părțile implicate în conflict că ar trebui să evite atacurile asupra infrastructurii de petrol și gaze, deoarece consecințele afectează întreaga lume, nu doar țările implicate direct în război.
UPDATE, ora 18:55. O aeronavă americană F-35, care efectua o misiune deasupra Iranului, a aterizat de urgență la o bază din regiune. Iranienii pretind că ar fi lovit-o și i-ar fi provocat avarii grave. Americanii confirmă doar că aeronava a aterizat în siguranță, că pilotul este în stare stabilă și că s-a deschis o anchetă.
O aeronavă americană F-35 a efectuat o aterizare de urgență la o bază aeriană americană din Orientul Mijlociu, nespecificată, existând indicii că ar fi putut fi lovită într-un atac iranian, a declarat un oficial american familiarizat cu situația.
Gardienii Revoluției din Iran au revendicat atacul asupra avionului. Într-o informare preluată de agenția Reuters, au transmis că lovitura a avut loc la ora locală 2:50, în centrul Iranului, și că ar fi provocat avarii grave aeronavei.
Oficial, CENTCOM a transmis doar că aeronava efectua o misiune de luptă deasupra Iranului, când a fost forțată să facă o aterizare de urgență. Potrivit Comandamentului Central american, avionul a aterizat în siguranță, pilotul este în stare stabilă și a fost lansată o anchetă pentru investigarea incidentului.
Dacă se confirmă, ar fi prima dată când Iranul lovește o aeronavă americană, în cele aproape trei săptămâni de război, potrivit CNN.
Între timp, o rachetă iraniană a lovit complexul de rafinare a petrolului Haifa din Israel, un element-cheie din infrastructura energetică israeliană. Serviciile de urgență nu au anunțat victime, arată The Guardian.
La Casa Albă, Donald Trump a primit-o pe prim-ministra Japoniei. În timpul declarațiilor comune de presă, președintele american a transmis că SUA nu suplimentează trupele americane prezente în Orientul Mijlociu. El a mai afirmat că se așteaptă ca Japonia “să-și intensifice sprijinul” pentru Armata SUA.
Într-un articol de opinie publicat în The Economist, Badr Albusaidi, ministrul de Externe al Omanului, a scris că SUA “și-au pierdut controlul asupra politicii externe” și a acuzat Israel că a convins Administrația Trump să intre în război. Decizia americanilor, potrivit lui Albusaidi, “a fost o gravă greșeală de calcul”.
Omanul a mediat negocierile dintre SUA și Iran, înainte de izbucnirea războiului, pe 28 februarie.
UPDATE, ora 12. Cotația gazelor europene crește puternic după atacurile asupra infrastructurii de petrol și gaze din Qatar, Emiratele Arabe și Arabia Saudită. Prețul de referință a trecut de 67 de euro/MWh, mai mult decât dublu decât înainte de declanșarea războiului.
Creșterea are loc în urma atacurilor asupra infrastructurii energetice din Qatar și Iran. Cotația de referință a gazelor europene (TTF) a deschis cu o creștere de peste 30%, la 70,70 euro/ MWh, înainte de a se stabiliza la sub 67 de euro/MWh, o creștere de aproximativ 25%. În perioada premergătoare debutului războiului, nivelul era de 32 euro/MWh.

Cotația țițeiului european (Brent) a ajuns până la 115 dolari/baril, continuând tendința ascendentă pe fondul noilor atacuri efectuate asupra infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu. Loviturile au amplificat îngrijorările internaționale legate de întreruperea fluxurilor globale de petrol și gaze naturale.

Știrea inițială. Ample atacuri cu rachete ale Iranului, în această noapte, asupra infrastructurii de petrol și gaze din Arabia Saudită, Qatar și Abu Dhabi. Qatarul expulzează diplomați iranieni și își afirmă dreptul de a răspunde, la fel și Arabia Saudită. Donald Trump “ceartă” Israelul, susține că SUA nu au știut de atacul de ieri asupra câmpului gazeifer din Iran și spune că Israelul nu va mai efectua astfel de atacuri. Avertizează însă Iranul că, dacă va continua atacurile asupra infrastructurii qatareze, SUA vor distruge integral zăcământul Pars al Iranului. Cotația țițeiului sare cu +5% (la 112 dolari/baril), la fel și cea a motorinei.
Principalele evoluții, pe scurt:
- Rafinăria Armaco din Riad (Arabia Saudită) pare a fi fost lovită.
- Un al doilea val de rachete a fost lansat din Iran către facilitățile de gaz lichefiat din Qatar, grav avariate în atacul de miercuri.
- Autoritățile din Abu Dhabi susțin că au interceptat un atac asupra facilităților de gaze de la Habshan, dar și asupra câmpului gazeifer Bab.
- O navă, lovită de un proiectil necunoscut, arde în largul coastelor Emiratelor, la ieșirea din Strâmtoarea Hormuz.
- Donald Trump susține că SUA nu au știut de atacul Israelului asupra câmpului gazeifer din Iran și spune că Israelul nu va mai efectua astfel de atacuri. Promite însă o distrugere totală a zăcământului iranian, dacă Iranul nu oprește atacul asupra Qatarului.
- Trei valuri de rachete balistice au fost trimise, joi dimineața asupra Tel Aviv și a nordului Israelului, dar nu sunt raportate victime.
Arabia Saudită. Rafinăria Aramco din Riad a fost atacată cu rachete balistice. Aceasta are o capacitate de aproximativ 130.000 de barili pe zi și deservește în special piața internă. Videoclipuri postate pe rețelele de socializare arată o explozie puternică în apropierea rafinăriei.
Ministerul Apărării din Arabia Saudită a declarat miercuri într-un comunicat că o parte a unei rachete balistice a căzut în apropierea rafinăriei de petrol la sud de Riad, după ce armata a interceptat alte patru rachete. Arabia Saudită anunță că își rezervă dreptul de a răspunde militar acestor atacuri.
Emiratele Arabe. O navă aflată la est de orașul Khor Fakkan, la ieșirea din Strâmtoarea Hormuz, a fost lovită de un proiectil necunoscut, care a provocat un incendiu la bord. La Abu Dhabi, autoritățile susțin că au interceptat un atac asupra facilităților de gaze de la Habshan, dar și asupra câmpului gazeifer Bab, dar resturi de rachetă sau dronă este posibil să fi căzut în zonă.
Qatar. Compania de stat QatarEnergy anunță, joi dimineață, că atacul iranian de miercuri asupra orașului industrial Ras Laffan a provocat pagube extinse Pearl GTL, cea mai mare instalație de lichefiere a gazelor naturale din lume. Un nou val de atacuri cu rachete, joi dimineață, asupra mai multor instalații de gaze naturale lichefiate de la Ras Laffan, a provocat, de asemenea, incendii considerabile și pagube suplimentare extinse. Qatarul anunță expulzarea a doi diplomați iranieni, în semn de protest, și își rezervă dreptul de a răspunde atacurilor.
Atât Qatar, cât și Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au luat decizia de a evacua rafinăriile, instalațiile petrochimice și câmpurile de gaze, după ce Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a declarat că le consideră “ținte legitime și principale”, ca răspuns la atacul israelian asupra unui mare câmp de gaze iranian.
Reacția lui Donald Trump, joi dimineața, după incidentele din decursul nopții: “Israelul, din furia provocată de ceea ce s-a întâmplat în Orientul Mijlociu, a atacat violent o instalație importantă cunoscută sub numele de zăcământul gazier South Pars din Iran. O secțiune relativ mică a zăcământului a fost lovită. Statele Unite nu știau nimic despre acest atac anume, iar Qatar nu a fost implicată în niciun fel în el și nici nu avea nicio idee că urma să se întâmple. Din păcate, Iranul nu știa acest lucru, nici vreunul dintre faptele pertinente referitoare la atacul South Pars, și a atacat în mod nejustificat și nedrept o porțiune a instalației de gaze GNL a Qatarului. ISRAELUL NU VA MAI FACE ALTE ATACURI asupra zăcământului South Pars, extrem de important și valoros, cu excepția cazului în care Iranul decide în mod imprudent să atace un stat nevinovat, în acest caz, Qatarul – caz în care Statele Unite ale Americii, cu sau fără ajutorul sau consimțământul Israelului, vor arunca în aer masiv întregul zăcământ gazier South Pars cu o forță și o putere pe care Iranul nu le-a mai văzut până acum. Nu vreau să autorizez acest nivel de violență și distrugere din cauza implicațiilor pe termen lung pe care le va avea asupra viitorului Iranului, dar dacă GNL-ul Qatarului va fi atacat din nou, nu voi ezita să o fac”.
Totuși, amenințarea lui Donald Trump nu pare să țină cont de faptul că Zăcământul Pars este același, fiind exploatat atât în Qatar, cât și în Iran, iar un atac semnificativ asupra părții exploatate de Iran ar afecta presiunea și exploatarea sa și de partea cealaltă a Golfului Persic, în Qatar.

Ultimele evoluții au provocat o creștere cu încă +5% a prețului țițeiului, dar și a cotației motorinei, în timp ce benzina se tranzacționează pe piețele internaționale la o cotație mai mare cu +2,8% față de ieri. Petrolul european de referință (Brent) a depășit, joi dimineața 112 dolari pe baril.
Sursa: biziday
