Franţa a dislocat, în ultimele săptămâni, aproape jumătate din capabilităţile sale navale de suprafaţă în Mediterana de Est, lăsându-i pe analişti să se întrebe dacă armata franceză se pregăteşte de o evacuare a unui număr mare de cetăţeni francezi sau dacă francezii se află în regiune doar pentru a beneficia, ulterior dislocării, de orice reaşezare a alianţelor din Orientul Mijlociu.
Potrivit Defense News, care l-a consultat pe Laure Foucher, un analist de la Strategic Research, trimiterea navelor franceze în regiune ar putea fi şi o strategie a Parisului de a arăta statelor din Golf că, spre deosebire de SUA – care s-au dovedit a fi un partener de neîncredere, care a început un război care s-a răspândit uşor – poate fi un garantor de securitate. Mai mult decât parteneriatul cu EAU, Franţa este şi al treilea cel mai mare exportator de arme cătră Orientul Mijlociu.
Franţa a dislocat 8 fregate şi două portelicoptere în regiune, pe lângă portavionul Charles de Gaulle. De asemenea, Franţa a dislocat şi alte capabilităţi care ar putea fi necesare pentru o evacuare maritimă, la fel cum a făcut în 2006, în timpul războiului din Liban. În O.M., Franţa are în jur de 400.000 de cetăţeni, mai mult decât orice altă ţară europeană. Tot în regiune, se află şi fregata italiană Federico Martinengo şi cea spaniolă Cristobal Colon. Ţările de Jos au trimis, de asemenea, o fregată, Evertsen, în acea zonă, iar distrugătorul britanic Dragon se îndreaptă şi el spre Mediterană.
Franţa este singura ţară europeană capabilă să desfăşoare o astfel de operaţiune navală, britanicii nemaifiind capabili să o facă, iar germanii nefiind dispuşi să o facă, a declarat fostul preşedinte francez Francois Hollande, într-un interviu televizat, luni. El a spus că este important ca Franţa să îşi poată proteja bunurile şi cetăţenii din regiune şi să desfăşoare un portavion pentru a ajuta la asigurarea securităţii partenerilor săi.
„Franţa a dislocat 19 dintre cele 23 de nave de luptă de suprafaţă majore ale sale, inclusiv portavionul Charles de Gaulle, opt fregate şi două portavioane de elicopter din clasa Mistral, lăsând baza sa navală principală de la Toulon aproape complet goală, într-un ritm operaţional fără precedent pentru Marina Naţională”, a scirs şi editorul Naval News, Xavier Vavasseur. Emmanuel Macron construieşte simultan o coaliţie europeană şi asiatică mai largă pentru a contribui cu nave de război suplimentare, poziţionând Franţa ca singura naţiune a continentului capabilă să proiecteze independent puterea de atac a portavioanelor.
Între timp, preşedintele american, Donald Trump, a continuat să ceară aliaţilor, inclusiv seara trecută, crearea unei coaliţii care să redeschidă Strâmtoarea Ormuz pentru tranzitul de petrol, asta deşi iranienii spun că aceasta este deschisă, mai puţin pentru americani, israelieni şi orice altă ţară care susţine militar SUA şi Israelul. Cu toate acestea, până acum, nu se ştie de nicio ţară care să se fi arătat dispusă să accepte propunerea lui Donald Trump. Preşedintele a declarat, luni, că va anunţa „în curând” ţările care au fost de acord să ajute SUA să redeschidă Strâmtoarea Hormuz, chiar dacă a recunoscut că mulţi aliaţi i-au respins până acum propunerile.
„Sunt câteva, vom anunţa câteva nume în curând”, a spus el din Biroul Oval. „Sunt unii care au fost chiar deschişi.”
Ieri, cancelarul german, Friederich Merz, a declarat: „Regiunea nu trebuie să alunece într-un război etern cu obiective neclare. Acest război trebuie încheiat cu un plan clar, cu o strategie. Nu participăm la acest război; am spus asta din prima zi. Acesta rămâne valabil şi pentru noi. Atâta timp cât războiul continuă, nu vom participa la el cu mijloace militare pentru a asigura libera navigaţie în Strâmtoarea Hormuz. Până în ziua de azi, nu suntem la curent cu nicio idee despre cum ar putea reuşi o astfel de operaţiune. Nici Statele Unite ale Americii şi Israelul nu ne-au consultat înainte de acest război. În ceea ce priveşte Iranul, nu a existat niciodată o decizie comună cu privire la „dacă”. Prin urmare, nu se pune întrebarea cum se va implica Germania militar aici. Nu o vom face”. Ulterior, a fost criticat de Donald Trump pentru această declaraţie.