Curtea Constituțională a României (CCR) a admis sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind noua lege a pensiilor magistraților, stabilind că actul normativ este neconstituțional din cauza lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Decizia reprezintă o lovitură pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan, care miza pe această reformă pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Legea, invalidată din cauza unei erori procedurale majore
Curtea Constituțională a României a constatat că Executivul nu a solicitat avizul CSM înainte de adoptarea legii, o condiție esențială atunci când este vorba despre modificări privind statutul magistraților. În cadrul unei conferințe de presă, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a admis că nu deține informații clare despre procedura de avizare.
„Am aflat și eu în acest moment. Nu vreau să comentez, nu am detalii despre modul în care s-a cerut avizul și nici despre cum s-a luat decizia. Fiecare dintre promotorii proiectului avea obligația să solicite avize. Noi, la Ministerul de Finanțe, am cerut toate avizele pentru pachetul fiscal. Cred că și ceilalți au făcut la fel, dar nu știu cine a fost inițiatorul”, a declarat Nazare.
Miza europeană: o nouă piedică în accesarea fondurilor PNRR
Întrebat dacă decizia CCR ar putea afecta evaluarea pe care o fac reprezentanții Comisiei Europene, ministrul Finanțelor a precizat că „impactul fiscal cel mai mare îl avem în pachetul fiscal pentru 2026. Nu este un impact atât de mare pe zona pensiilor magistraților, dar are totuși o influență asupra cererii pe care o facem pe PNRR”.
Premierul Ilie Bolojan declarase anterior că reforma pensiilor de serviciu este „o condiție esențială pentru continuarea finanțării europene”. Bruxelles-ul a cerut Guvernului să reducă presiunea bugetară provocată de pensiile speciale, însă decizia CCR riscă acum să întârzie aplicarea întregului calendar de reforme.
Ce prevedea legea declarată neconstituțională
Legea adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului prevedea plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul salariu net, creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și majorarea vechimii minime la 35 de ani. Executivul a susținut că modificările urmăresc „armonizarea sistemului” și o mai mare sustenabilitate financiară.
Înalta Curte a sesizat CCR pe 4 septembrie, invocând atât lipsa avizului CSM, cât și o posibilă încălcare a principiului independenței justiției. Potrivit ÎCCJ, legea ar fi afectat garanțiile profesionale ale magistraților și ar fi contravenit standardelor europene privind stabilitatea statutului judecătorilor.
Ce urmează după verdictul Curții Constituționale
Decizia CCR obligă Guvernul și Parlamentul să reia procesul legislativ de la zero, respectând toate procedurile constituționale, inclusiv consultarea CSM.
Dacă Executivul nu va reuși să adopte rapid o nouă variantă a legii, este posibil ca România să înregistreze întârzieri semnificative în implementarea reformelor asumate prin PNRR. În același timp, rămâne de văzut cum va reacționa Comisia Europeană la blocajul apărut într-un domeniu considerat esențial pentru modernizarea sistemului public de pensii.
Sursa: puterea