Viitorul educației românești, în pericol. Sindicaliștii cer intervenția lui Nicușor Dan

Cele mai mari trei federații sindicale din învățământ, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, au solicitat oficial intervenția lui Nicușor Dan pentru a opri aplicarea măsurilor prevăzute în Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare, pe care le consideră „anti-educație” și cu efecte devastatoare asupra calității actului educațional și a statutului profesional al cadrelor didactice.

Sindicaliștii avertizează că închiderea școlilor va avea efecte grave și solicită intervenția lui Nicușor Dan. Potrivit sindicatelor, aceste decizii politice, justificate prin necesitatea reducerii deficitului bugetar, vor genera consecințe grave pe termen mediu și lung: pierderi masive de locuri de muncă, închiderea unor unități de învățământ, scăderea calității procesului educațional și accentuarea crizei de personal calificat.

Sindicaliștii cer intervenția lui Nicușor Dan pentru blocarea măsurilor anti-educație

Sindicaliștii enumeră principalele măsuri contestate:

• creșterea numărului de elevi și preșcolari pentru ca o unitate de învățământ să aibă personalitate juridică;
• majorarea efectivelor de elevi la clasă/grupă;
• introducerea unui tarif redus pentru plata cu ora, mult inferior celui actual;
• creșterea normei didactice cu două ore săptămânal;
• limitarea degrevărilor pentru personalul didactic de conducere la cel mult jumătate din norma suplimentară.

Efectul direct va fi desființarea a cel puțin 15.000 de posturi didactice

Sindicaliștii avertizează că efectul direct va fi desființarea a cel puțin 15.000 de posturi didactice și închiderea a sute de școli, ceea ce va lăsa fără loc de muncă mii de cadre didactice și va afecta personalul auxiliar și administrativ.

„Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „SPIRU HARET” şi Federaţia Naţională Sindicală „ALMA MATER”, în numele celor peste 250.000 de salariaţi din învăţământ ale căror drepturi şi interese le reprezintă, vă solicită sprijinul în vederea soluţionării problemelor cu care se confruntă personalul din învăţământul preuniversitar şi superior, generate de măsurile politice pentru diminuarea deficitului bugetar adoptate de Guvern, cu consecinţe deosebit de grave asupra angajaţilor din învăţământ şi a beneficiarilor educaţiei”, au transmis reprezentanţii celor trei confederaţii sindicale.

Organizațiile sindicale consideră că mărirea efectivelor la clasă și comasarea școlilor vor duce la scăderea calității actului educațional, îngreunând individualizarea predării și afectând performanțele școlare. Clasele suprapopulate vor face imposibilă utilizarea metodelor moderne de predare, forțând profesorii să revină la metode tradiționale, în timp ce stresul și epuizarea cadrelor didactice vor crește semnificativ.
Totodată, reducerea tarifelor pentru plata cu ora și imposibilitatea atribuirii orelor libere vor compromite disciplinele deficitare și vor priva elevii de acces la materii esențiale. În lipsa profesorilor dispuși să predea în aceste condiții, diversitatea programei școlare va fi afectată.

„Textele respective reglementează: majorarea efectivelor de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari în raport de care unităţile de învăţământ au personalitate juridică; majorarea efectivelor de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari la clasă/grupă; instituirea unui tarif la plata cu ora la un nivel mult inferior celui existent în prezent; modificarea normei didactice de predare-învăţare-evaluare, de instruire practică şi evaluare curentă în sensul creşterii acesteia cu 2 ore săptămânal; limitarea degrevărilor pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control la cel mult jumătate din norma didactică suplimentară”, au afirmat sindicaliştii.

Închiderea școlilor din mediul rural ar putea duce la abandon școlar

Închiderea școlilor din mediul rural ar putea duce la abandon școlar, deoarece elevii vor fi nevoiți să parcurgă distanțe mari, cu costuri suplimentare pentru transport. Desființarea unităților va slăbi coeziunea socială, va afecta viața comunităților și va genera probleme economice, în special în zonele defavorizate.

„Practic, Executivul a introdus în Lege textele respective, având la bază date pur contabile prezentate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, fără a ţine cont de realitatea din sistem, de posibilităţile reale ale sistemului de a face faţă unor asemenea schimbări si de opiniile specialiştilor în ştiinţele educaţiei. (…) Argumentul precum că în sistemul educaţional există peste 30000 de norme plătite în regim de plata cu ora şi, drept urmare, sunt suficiente posturi pentru soluţionarea noilor completări de normă sau a restrângerilor de activitate, nu este unul care poate fi acceptat”, au subliniat sindicaliștii.

Aceste măsuri au fost adoptate pe baza unor date contabile, fără a ține cont de realitatea din sistem

Sindicaliștii atrag atenția și asupra supraîncărcării personalului de conducere, care, odată cu limitarea degrevărilor, nu va mai putea asigura un management eficient, mentorat și sprijin pentru profesori.

„Având în vedere că, din cele peste 30000 de posturi în regim de plata cu ora, aproximativ 2200 sunt ocupate de educatoare şi învăţători, care sunt angajaţi pe post, rămân aproximativ 28000 de posturi în regim de plata cu ora care, ipotetic, ar putea fi ocupate de cei cărora li se măreşte norma; sunt multe unităţi unde nu există ore atribuite în regim de plata cu ora; în aceste situaţii, fie vor intra profesorii titulari în restrângere de activitate, pentru că nu au cum să aibă catedra de 20 de ore, fie li se va diminua salariul”, au mai transmis reprezentanţii federaţiilor sindicale.

Federațiile susțin că toate aceste măsuri au fost adoptate pe baza unor date contabile, fără a ține cont de realitatea din sistem sau de opiniile specialiștilor în educație. Ele avertizează că, deși prezentate ca soluții de eficiență, aceste măsuri vor genera pe termen lung șomaj, scăderea atractivității profesiei didactice și deteriorarea calității predării.

„Reducerea numărului de norme didactice a fost prezentată ca o măsură de eficientizare, când, de fapt, ea va conduce la: scăderea calităţii actului educaţional, apariţia şomajului în rândul cadrelor didactice şi descurajarea tinerilor să aleagă o carieră didactică, văzând-o ca pe un domeniu incert şi lipsit de siguranţă, ceea ce va agrava criza de personal calificat pe termen lung; supraîncărcarea profesorilor rămaşi – cei care îşi păstrează posturile vor fi nevoiţi să preia un volum mai mare de muncă, inclusiv ore suplimentare şi responsabilităţi extra-curriculare, ceea ce poate duce la epuizare profesională (burnout), scăderea motivaţiei şi, implicit, la o deteriorare a calităţii predării”, au completat reprezentanţii federaţiilor sindicale.

Sursa: capital