Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, în unanimitate, că legea cu măsuri fiscale și bugetare este conformă cu Constituția. Obiecția depusă de deputați din AUR, S.O.S. România, POT și de alți deputați independenți a fost respinsă ca nefondată.
CCR explică de ce a respins sesizarea pe Legea Austerității
Curtea Constituțională a României (CCR) a anunțat că Executivul a respectat Constituția când și-a asumat răspunderea pentru legea cu măsuri fiscale și bugetare. Legea a fost considerată necesară și urgentă și se referă la un singur domeniu. Totodată, CCR a decis că statul are dreptul să ceară contribuții pentru sănătate din orice tip de venit, inclusiv din pensii și indemnizații, iar aceste reguli sunt în conformitate cu Constituția.
CCR a spus că Guvernul are voie, conform Constituției, să-și asume răspunderea în fața Parlamentului (Camera Deputaților și Senatul, într-o ședință comună) pentru o lege. Acest lucru face parte din modul în care Guvernul și Parlamentul colaborează și permite atât controlul din partea Parlamentului, cât și adoptarea legii.
CCR a analizat mai multe critici legate de conținutul legii și a decis că acestea nu încalcă Constituția:
- Taxa pentru sănătate poate fi aplicată tuturor veniturilor, inclusiv pensiilor și indemnizațiilor. Regula este că toți plătesc pentru a beneficia de sistemul medical, iar scutirea este o excepție. Parlamentul are libertatea să stabilească cine plătește și cine e scutit.
- Românii nu sunt discriminați față de cetățenii străini care nu plătesc această taxă, deoarece scutirea se aplică doar refugiaților din Ucraina, cu protecție temporară.
- Indemnizațiile pentru concedii medicale pot fi calculate diferit, în funcție de cât durează concediul. Parlamentul are dreptul să decidă astfel de reguli.
- Dacă o persoană își încetează contractul de muncă în 2026, dar nu a apucat să-și ia concediul de odihnă, nu va primi bani pentru zilele de concediu neefectuate. Ideea este ca oamenii să-și ia concediul la timp, nu să-l lase pe final.
- Reducerea sau limitarea unor beneficii(sporuri, chirii etc.) pentru militari, polițiști și personal din penitenciare este legală. Aceste beneficii nu sunt drepturi fundamentale, iar statul poate decide asupra lor.
- Funcționarii publici nu se pot transfera la altă instituție fără acordul șefului lor. Măsura e legală și are rolul de a păstra stabilitatea în instituții.
- Plata salariilor decise prin hotărâri judecătorești poate fi făcută în rate, timp de 5 ani (pentru cele stabilite în 2026). Curtea a mai aprobat astfel de măsuri în trecut.
- Creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână, fără mărire de salariu, nu e neconstituțională. Orele se încadrează în cele 40 de ore de lucru pe săptămână ale profesorilor.
Explicația CCR
Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, CCR a constatat că:
– reglementarea contribuției de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor contribuabilului, indiferent de natura lor, prin urmare, inclusiv asupra celor realizate din pensii sau din diferite tipuri de indemnizații, sunt în conformitate cu Constituția. Regula este cea a plății contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru a beneficia de asistența medicală în sistemul de sănătate, excepția fiind scutirea de la plata acesteia. Legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului, putând decide atât acordarea, cât și retragerea facilităților la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate;
– plata contribuției de asigurări sociale de sănătate de către cetățenii români nu creează discriminare în raport cu cetățenii străini/ apatrizi care sunt scutiți de la plata acesteia, întrucât această facilitate acordată vizează numai cetățenii străini/ apatrizii care beneficiază de protecție temporară și provin din zona conflictului armat din Ucraina;
– stabilirea cuantumului indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă prin aplicarea unor procente diferențiate în funcție de durata pentru care sunt eliberate certificatele de concediu medical nu încalcă prevederile Constituției, legiuitorul având o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului, precum și competența exclusivă de a decide cu privire la oportunitatea măsurii;
– neplata sumelor de bani aferente concediul de odihnă neefectuat în situația încetării raportului de muncă în cursul anului 2026 nu contravine Constituției, întrucât angajatul are dreptul de a efectua concediul de odihnă în perioada desfășurării raportului său de muncă. O asemenea soluție legislativă încurajează salariații să își efectueze concediul;
– limitarea acordării sau reducerea stimulentelor sau sporurilor, precum și plafonarea indemnizațiilor și compensațiilor lunare pentru chirie în privința personalului militar, polițiștilor și polițiștilor din penitenciare nu încalcă prevederile Constituției, întrucât aceste drepturi nu sunt drepturi fundamentale și nu au aceeași protecție constituțională ca dreptul la salariu. Legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii salariale a statului sub acest aspect;
– condiționarea transferului, la cerere, a funcționarilor publici de acordul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public nu încalcă prevederile Constituției, întrucât previne deplasarea în masă a funcționarilor publici de la o instituție la alta și protejează capacitatea administrativă a instituțiilor publice din care se solicită transferul;
– eșalonarea pe cinci ani a plății drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 nu este contrară Constituției, Curtea având o jurisprudență constantă cu privire la acest aspect în ultimii 16 ani;
– majorarea normei didactice (de la 18 la 20 de ore/ săptămână), fără o compensare salarială, nu încalcă prevederile Constituției, întrucât nu conduce la o creștere a numărului de ore/ săptămână corespunzătoare activității personalului didactic, ci se realizează în interiorul numărului total de ore de lucru prestate de personalul didactic de predare (40 ore/ săptămână).
sursa: capital