O nouă cronică a săptămânii care zguduie jurnalele: Alegerile prezidențiale din România, anulate! Poate cea mai surprinzătoare știre a săptămânii…
Mass media din cele patru colțuri ale lumii a preluat și comentat ceea ce s-a întâmplat în țara noastră. Pe lângă acest subiect, moțiunea de cenzură a Guvernului francez, inaugurarea Catedralei Notre Dame de Paris dar și moţiunea în vederea destituirii preşedintelui sud-coreean cu privire la tentativa eşuată a acestuia de a impune legea marţială care a eşuat, sunt evenimente majore care au interesat mapamondul.
BBC: Presupusa ingerinţă rusă în alegerile din România reînvie amintiri întunecate. Reluarea alegerilor ar putea avea loc abia în primăvară. E o perioadă lungă de timp în politica românească
Curtea Constituţională a României a anulat recentele alegeri prezidenţiale şi a ordonat repetarea acestora, în urma unor acuzaţii şi dovezi ale unei posibile interferenţe ruseşti. Aceasta este o decizie şoc a Curţii Constituţionale a României, dar vine după două săptămâni de tensiune politică ridicată aici. Toate previziunile, orice certitudine, au zburat pe fereastră. Până acum, străzile din Bucureşti sunt calme, oamenii asimilând vestea, relatează de la Bucureşti jurnalista Sarah Rainsford, coresponenta BBC pentru Europa de Est.
AFP: Alegerile din România şi locul ocupat de TikTok în opţiunea alegătorilor amintesc importanţa reţelelor de socializare în difuzarea informaţiei
Alegerile din România şi locul ocupat de TikTok în opţiunea alegătorilor amintesc importanţa reţelelor de socializare în difuzarea informaţiei, iar un raport anual al Institutului Reuters, care are la bază rezultate din 47 de ţări, arată că utilizatorii care se informează pe reţele de socializare a crescut în ultimii ani, relatează AFP. În 2024, 29% dintre persoanele intervievate declară astfel că reţelele de socializare sunt principala lor sursă de informaţii online, urmate de căutări şi de site-urile şi aplicaţiile presei tradiţionale.
Ministrul polonez de Externe: Salutăm faptul că a fost găsită o soluţie conformă Constituţiei române şi democraţia s-a impus
Ministrul polonez de Externe, Radek Sikorski, afirmă că ”alegerile libere şi corecte, fără interferenţe străine, sunt un drept inalienabil al tuturor cetăţenilor în ţările democratice”. ”Salutăm faptul că a fost găsită o soluţie conformă Constituţiei române şi democraţia s-a impus”, arată Radek.
”Salutăm faptul că a fost găsită o soluţie conformă Constituţiei române şi democraţia s-a impus. Alegerile libere şi corecte, fără interferenţe străine, sunt un drept inalienabil al tuturor cetăţenilor în ţările democratice”, a afirmat Radek Sikorski, vineri, într-un mesaj postat pe reţeaua X.
Preşedintele Comisiei pentru afaceri externe din Duma de Stat a Rusiei compară evenimentele din România cu cele din Ucraina anului 2004: „O acţiune foarte grosolană a occidentalilor de teama sosirii unor noi politicieni rezonabili precum Fico şi Orban”
Leonid Sluţki, şeful Comisiei pentru afaceri internaţionale din Duma de Stat a Rusiei, a subliniat vineri asemănarea situaţiei din România după anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidenţiale cu „modelul scenariului ucrainean din 2004”, acuzând o „dictatură brutală” a forţelor prooccidentale, care se tem de succesul unor lideri precum Viktor Orban, şi prognozând „colapsul inevitabil al ordinii mondiale unipolare”, relatează TASS.
Comisia Europeană a transmis TikTok o nouă solicitare de informaţii, în regim de urgenţă, în legătură cu alegerile din România
Comisarul european pentru servicii digitale, Henna Virkkunen, a anunţat vineri că Bruxelles-ul a trimis către TikTok o nouă cerere urgentă de informaţii, subliniind că platforma trebuie să-şi sporească resursele pentru a contracara operaţiunile de dezinformare înainte de weekendul electoral din România.
„Suntem îngrijoraţi de indicii din ce în ce mai numeroase privind o operaţiune de influenţă online străină coordonată care vizează alegerile în curs din România, în special pe TikTok”, a scris pe X comisarul Henna Virkkunen.
Michel Barnier şi-a prezentat demisia
Premierul Michel Barnier şi-a prezentat joi demisia preşedintelui Emmanuel Macron, care i-a cerut să administreze afacerile curente până la numirea unui nou guvern.
Demisia intervine în urma unei moţiuni de cenzură la adresa guvernului votate miercuri de Adunarea Naţională după ce premierul în exerciţiu a decis să angajeze răspunderea guvernamentală pentru bugetul asigurărilor sociale.
Miercuri, deputaţii de stânga şi cei din Ressamblement National (RN), partidul de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, au adoptat împreună moţiunea de cenzură, a doua din istoria celei de-a cincea Republici, ceea ce deschide o perioadă de mare incertitudine politică şi financiară în Franţa.
Printre numele vehiculate pentru a-l înlocui pe Michel Barnier se numără cel al preşedintelui partidului centrist MoDem, François Bayrou, ministrul forţelor armate, Sébastien Lecornu, republicanul Xavier Bertrand, fostul premier socialist Bernard Cazeneuve şi primarul din Troyes, François Baroin, scrie Le Figaro.
Inteligența artificială nu a perturbat alegerile în lume în 2024, anunţă Meta. Majoritatea operaţiunilor de influenţare pe care le-a oprit în ultimii ani au fost desfăşurate de către actori provenind din Rusia, Iran şi China
Temeri cu privire l faptul că inteligenţa artificială (AI) avea să declanşeze un val de dezinformare cu scopul de a înşela alegătorii în lume în 2024 nu s-au adeverit, anunţă marţi gigantul american Meta, firma mamă a Facebook, relatează AFP.
Sistemele de apărare împotriva campaniilor de influenţare mincinoase pe platforma întreprinderii au funţcionat, a declarat presei preşedintele Meta însărcinat cu Afaceri Internaţionale Nick Clegg.
Diferenţa ”între ceea ce se aştepta şi ceea ce s-a observat este destul de importantă”, subliniază el.
Potrivit întreprinderii, majoritatea operaţiunilor de influenţare pe care le-a oprit în ultimii ani au fost desfăşurate de către actori provenind din Rusia, Iran şi China
O curte federală de apel din SUA susţine legea care impune ByteDance, cu sediul în China, să vândă TikTok sau să facă faţă interdicţiei din SUA
O instanţă federală de apel din Washington, D.C., a confirmat vineri o lege care cere companiei chineze ByteDance să-şi vândă platforma de socializare TikTok până la 19 ianuarie 2024 sau să se confrunte cu o interdicţie efectivă în Statele Unite, transmite CNBS.
Catedrala Notre-Dame şi-a redeschis porţile, la peste cinci ani după incendiu
Distrusă parţial de un incendiu în 2019, celebra catedrală Notre-Dame din Paris şi-a redeschis sâmbătă porţile în prezenţa a numeroşi şefi de stat, dar şi a unor celebrităţi, evenimentul reprezentând punctul culminant al unui colosal proiect de reconstrucţie fără precedent în istoria Franţei, relatează AFP.
Aproximativ 40 de şefi de stat şi de guverne, inclusiv preşedintele ales al Statelor Unite Donald Trump, au asistat sâmbătă la redeschiderea catedralei Notre-Dame de Paris, incendiată în aprilie 2019, potrivit unei liste exhaustive publicate în cursul săptămânii de către preşedinţia franceză.
Lavrov arată că Rusia este dispusă să folosească orice mijloace în conflictul din Ucraina
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat, într-un interviu difuzat joi, că folosirea unei rachete hipersonice în războiul din Ucraina urmăreşte să facă Occidentul să înţeleagă că Moscova este gata să folosească orice mijloace pentru a se asigura că nu suferă ”o înfrângere strategică”, potrivit Reuters.
Rusia a folosit racheta hipersonică Oreşnik asupra oraşului ucrainean Dnipro luna trecută, în ceea ce liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a descris ca un test al unei rachete despre care a afirmat că nu poate fi doborâtă. El a spus că Rusia ar putea pune în acţiune alte astfel de rachete, în ”condiţii de luptă”, dacă este nevoie.
Moţiunea în vederea destituirii preşedintelui sud-coreean Yoon Suk Yeol cu privire la tentativa eşuată a acestuia de a impune legea marţială a eşuat
Vestea a fost anunţată sâmbătă de preşedintele Parlamentului sud-coreean, în timp ce aproximativ 150.000 de manifestanţi s-au adunat în faţa sediului Parlamentului pentru a-i cere să plece de la putere, relatează AFP.
Yoon Suk Yeol a uimit Coreea de Sud marţi seara, când a anunţat impunerea legii marţiale, o măsură fără precedent de la lovitura de stat a dictatorului Chun Doo-hwan în 1980, şi a trimis armata în Parlament, cu scopul de a-l reduce la tăcere.
În condiţii rocamboleşti, 190 de deputaţi au reuşit să ţină o şedinţă de urgenţă în cursul nopţii, în timp ce asstenţii lor blocau cu mobilier intrările în hemiciclu pentru a-i împiedica pe militari înarmaţi să intre.
Aceşti deputaţi au votat în unanimitate împotriva legii marţiale şi l-au obligat astfel pe nepopularul preşedinte conservator să ridice legea marţială după şase ore.
Ungaria va pierde 1 miliard de euro din fondurile UE până la sfârşitul anului
Ungaria este pe punctul de a pierde 1 miliard de euro din banii UE, care au fost blocaţi din cauza încălcării statului de drept, au declarat pentru POLITICO mai mulţi oficiali care cunosc procedurile.
Comisia Europeană a alocat peste 16 miliarde de euro ca subvenţii pentru regiunile mai sărace, precum şi ajutoare economice post-Covid pentru stimularea creşterii economice, ca parte a eforturilor de a-l presa pe Viktor Orbán să revină asupra schimbărilor sale legislative considerate pe scară largă drept antidemocratice.
Banca Mondială: Ţările sărace au plătit o sumă-record în 2023 pentru a-şi rambursa datoria
Ţările în curs de dezvoltare au cheltuit o sumă record de 1,4 trilioane de dolari în 2023 pentru a-şi achita datoriile externe, pe fondul creşterii costurilor dobânzilor la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, conform celui mai recent raport al Băncii Mondiale privind datoria internaţională.
Plăţile totale de dobânzi ale ţărilor în curs de dezvoltare au atins 406 miliarde de dolari, cele mai afectate fiind statele cele mai sărace.Acestea, eligibile pentru împrumuturi de la Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (IDA), au plătit un record de 96,2 miliarde de dolari. Deşi rambursările de capital au scăzut cu aproape 8%, la 61,6 miliarde de dolari, costurile dobânzilor au urcat la 34,6 miliarde de dolari – de patru ori mai mult decât în urmă cu un deceniu.
În medie, ţările IDA alocă acum 6% din veniturile din export pentru plata datoriilor externe, cel mai ridicat nivel din 1999. În unele cazuri, acest procent ajunge până la 38%.
sursa: puterea