Românii au motive din belșug să fie furioși. De la sărăcie și emigrație la corupție, POLITICO inventariază problemele situate pe primul loc în agenda electoratului român – și în programele politicienilor, conform Rador Radio România.
Există numeroase motive pentru care alegătorii s-au orientat spre candidatul de extrema dreaptă Călin Georgescu – inclusiv o foarte eficientă campanie pe TikTok și o retorică de succes despre cum ar trebui să stea România pe propriile-i picioare -, însă nu încape îndoială că el a fost purtat și de un val de furie împotriva stării de fapt din țară.
România se luptă cu un îndelungat declin demografic, cu plecarea a milioane de tineri muncitori în străinătate în căutare de salarii mai mari. Cei rămași în România se luptă cu o criză a nivelului de trai și cu amenințarea sărăciei lucii, precum și cu o descompunere a serviciilor publice care le subminează încrederea în sistem.
În ajunul următoarelor runde electorale – duminică vor fi alegeri parlamentare, iar pe 8 decembrie turul doi al prezidențialelor – Politico a examinat cifrele legate de principalele preocupări ale românilor și de programele politicienilor.
1. Exodul creierelor
România își pierde încet dar sigur forța de muncă de înaltă calificare. De la finalul regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu, în 1989, milioane de români și-au părăsit țara – un val de emigrație facilitate ulterior și de aderarea României la UE. Din această cauză, la care se adaugă natalitatea scăzută, populația țării a pierdut peste 4 milioane de oameni în perioada 1990-2023.
Conform Băncii Mondiale, aproape 20% din forța de muncă românească – peste 2 milioane – a plecat să caute salarii mai bune în străinătate în ultimii 10-15 ani, iar mulți dintre ei nu s-au mai întors deloc. „De la o vreme societatea românească îmbătrânește și îndură unul dintre cele mai grave exoduri de creiere de pe planetă”, conchide raportul Băncii Mondiale.
2. Conducta dintre învățământ și piața muncii e spartă
Cum cei care părăsesc România tind să fie mai educați, firmele din țară nu reușesc să-și găsească angajați calificați.
România e statul UE cu cea mai mică proporție a tinerilor absolvenți de facultate. Deține de asemenea și recordul de neinvidiat de a avea cea mai mare proporție de „NEET” – tineri de 15-29 de ani care nici nu învață (inclusiv în școli profesionale), nici nu muncesc.
Și chiar dacă rata șomajului e mai mică în România decât media UE, această cifră maschează de fapt realitatea unei piețe a muncii stagnante. Aproape o treime din populația aptă de muncă nu muncește. În cazul femeilor, săracilor și indivizilor slab educați există o probabilitate mai mare să nu muncească sau să muncească la negru, cu salarii mici și fără nici un fel de protecție socială.
România e totodată codașa UE și la investițiile în educație și în programe vizând piața muncii.
sursa: stiripesurse.ro