Creșterea TVA, a impozitelor pe proprietate, ajustarea cotei unice sau deprecierea leului ar aduce mai mulți bani la buget, dar ar sacrifica creșterea economică afectând cererea.

Cu un deficit bugetar și de cont curent record (ambele estimate în jur de 8% din PIB pe final de an) și cu o economie în încetinire evidentă (Comisia Europeană estimează un avans de 1,4% în 2024, încetinind față de 2,4% în 2023 și 4,0% în 2022), noul Guvern va fi pus în încurcătură în 2025.

Să ia măsuri pentru creșterea rapidă a veniturilor (doar 26-27% din PIB reprezintă veniturile fiscale pe care se bazează autoritățile, printre cele mai reduse niveluri din Europa), acceptând eventualitatea unei recesiuni, sau să lase lucrurile cum sunt în prezent, cu mici cosmetizări, sperând că economia își poate reveni generând venituri fiscale mai mari în 2025, ca efect al unor evoluții neașteptate în plan extern (stoparea conflictului din Ucraina, de exemplu)?

Cea mai la îndemână măsură care a fost luată deja a fost amnistia fiscală (până la 20 noiembrie măsura a generat venituri suplimentare de 3,6 miliarde de lei față de 9 miliarde estimate și, cel mai probabil, nu va aduce mai mult de 5-6 miliarde în plus la buget).

Efectul este imediat, dar pe termen mediu consecințele pot fi negative – dacă oricum ești iertat de penalități și eventual și de o parte din principal în cadrul unei viitoare amnistii fiscale, de ce să îți mai achiți datoriile la timp de acum înainte?

Ce măsuri mai are la dispoziție Guvernul?

Creșterea TVA ar aduce imediat bani la buget, în ciuda unor lacune în colectare chiar și la acest capitol. Măsura ar fi însă inflaționistă și ar întârzia noi ajustări din partea BNR pentru dobânda de politică monetară, deci cheltuielile cu dobânzile la credite nu vor scădea repede. Efectul este și pe partea cererii, creșterea prețurilor ducând la o temperare a consumului.

Creșterea impozitelor pe proprietate în paralel cu reducerea alocațiilor de la bugetul central către bugetele locale ar duce la ameliorarea deficitului bugetar, la rândul său. Avem printre cele mai mici impozite pe proprietate din Europa dar și printre cele mai mari rate de proprietate, deci măsura s-ar aplica unei categorii largi a populației. Dar, cum anul electoral va fi departe în 2025… va fi greu de ocolit o asemenea decizie.

Deprecierea leului ar fi o măsură care să reflecte starea economiei și ar corecta din deficitele externe. Cum măsura este inflaționistă, ar avea efecte și pe partea cererii (scade consumul), dar ar reduce, la rândul său, din deficitul bugetar (statul ar încasa sume mai mari din TVA pentru produsele aduse din import și vândute pe plan local).

Ajustarea cotei unice cu impozitarea mai generoasă a veniturilor mari și o eventuală impozitare a afacerilor în funcție de domeniul de activitate ar aduce repede bani suplimentari la buget dar ar crea mari discuții în viitoarea coaliție care va fi, inevitabil, tot o combinație stânga-dreapta ca până acum.

Veniturile românilor au crescut accelerat în ultimii 10 ani (s-au triplat în lei, în condițiile în care cursul de schimb a fost relativ stabil), în prezent stăm la 80% din media UE pentru PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare, și ar fi loc de ceva scăderi, mai ales în zona salariaților de la stat. Adepții creșterii generale a impozitului pe venit se vor lovi de solicitările de a rezolva chestiunea prin ajustări în schema de personal doar la stat, iar o decizie va fi greu de luat într-o nouă Coaliție.

Cele mai mari șanse ar fi să vedem o combinație a acestor măsuri impopulare de anul viitor și nu doar adoptarea uneia sau alteia, lista posibilelor ajustări neoprindu-se doar la acestea.

Cu șanse mai mici pot fi enumerate impozitarea dobânzilor pe titlurile de stat, naționalizarea Pilonului II de pensii (în caz de criză majoră), etc.

Ce este evident este că din 2025 iluzia prosperității cu care am traversat anul acesta, un an cu 4 rânduri de alegeri în care a curs lapte și miere și nu s-a luat nicio măsură care ar fi supărat electoratul de dreapta sau de stânga, va fi mult diluată.
sursa: puterea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *