Guvernul va adopta azi un proiect de hotărâre pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016.

Modificările aduse legislației fiscale aduc clarificări importante, dar și riscuri de confuzie, în special pentru antreprenorii care operează sub regimul microîntreprinderilor și pentru cei implicați în activități accizabile. Deși scopul acestora este de a îmbunătăți transparența și eficiența fiscală, noile reglementări pot crea incertitudini și pot duce la aplicarea eronată a regimului fiscal. Iată câteva dintre schimbările care ar putea genera confuzii majore în practică:

1. Deținerea indirectă și calculul lanțurilor de companii

La alineatul (3) al punctului 1, noile reglementări stipulează că deținerea indirectă a unei entități trebuie calculată prin înmulțirea procentelor deținerii în lanțul de persoane juridice. Această metodă complexă poate duce la erori de calcul, mai ales în cazul în care există mai multe nivele de deținere în cadrul unor grupuri de companii.

De exemplu, într-un lanț de firme unde o companie deține indirect participații în alte societăți, calcularea procentului total de deținere poate deveni complicată, iar neînțelegerea acestui mecanism poate duce la interpretări greșite ale statutului fiscal al firmei. Antreprenorii riscă astfel să aplice greșit regimul microîntreprinderilor, chiar și atunci când condițiile lor financiare sunt favorabile.

2. Confuzia între veniturile persoanei fizice autorizate și ale persoanei juridice

Un alt punct de confuzie este legat de cum se tratează veniturile obținute de persoanele juridice și cele obținute de persoanele fizice autorizate (PFA). Conform noilor reglementări, veniturile realizate de PFA se cumulează cu cele ale persoanei juridice, ceea ce poate duce la depășirea plafonului de 500.000 euro, limită pentru aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor.

Această acumulare a veniturilor poate face ca o persoană juridică, care în mod normal ar fi eligibilă pentru regimul de microîntreprindere, să piardă aceste beneficii fiscale din cauza activităților desfășurate de PFA, chiar dacă acestea sunt complet separate. Astfel, antreprenorii care au atât entități juridice, cât și persoane fizice autorizate pot ajunge într-o situație în care regimul fiscal nu mai este favorabil.

3. Riscuri de evaziune fiscală în antrepozitele fiscale

În ceea ce privește regimul accizelor, modificările aduse în cadrul reglementărilor la punctul 8, alineatul (5), permit antrepozitarilor autorizați să desfășoare activități de producție nu doar pentru produse accizabile, dar și pentru produse neaccizabile sau pentru produse supuse accizelor nearmonizate. Aceasta deschide ușa unor riscuri semnificative de evaziune fiscală.

Permițând antrepozitarilor să amestece activitățile de producție, reglementările nu pun suficiente garanții pentru prevenirea manipulării statutului produselor și riscurilor de fraudă fiscală. De exemplu, un produs care ar trebui să fie scutit de accize poate fi înregistrat eronat ca accizabil, iar această confuzie poate duce la manipularea sistemului fiscal și la evitarea taxelor datorate statului.

4. Excluderea unor entități din regimul microîntreprinderilor

La punctul 6, alineatul (3), noile reglementări introduc o excludere pentru anumite persoane juridice de la aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor. Lista excepțiilor include entități din sectoare economice sensibile, precum băncile, societățile de asigurare și cele care intermediază piețele de capital.

Această diferențiere poate crea percepția de discriminare fiscală, deoarece anumite sectoare economice vor beneficia de regimuri mai favorabile decât altele. În timp ce unele industrii vor fi tratate ca microîntreprinderi, altele vor fi supuse unui regim fiscal mai rigoros, ceea ce ar putea genera resentimente și inegalități în rândul antreprenorilor din diferite domenii.

Un pas înainte, dar cu provocări

Noile modificări fiscale, chiar dacă sunt gândite pentru a face sistemul mai clar și mai coerent, pot crea confuzie în aplicare și pot duce la erori de interpretare din partea antreprenorilor. De la calculul deținerii indirecte până la regimul fiscal al microîntreprinderilor, aceste schimbări necesită o atenție sporită și o înțelegere detaliată din partea celor care le aplică. Este esențial ca antreprenorii să se familiarizeze cu noile reglementări și să solicite consultanță fiscală pentru a evita riscurile fiscale și a asigura conformitatea cu legislația în vigoare.

sursa: puterea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *