Orașele mari din România continuă să domine piața muncii, oferind cele mai multe oportunități de angajare, ceea ce le face atractive pentru candidați din toate colțurile țării. Conform unui raport recent al unei platforme de recrutare, în primele 9 luni ale anului 2024, cele mai multe aplicări pentru un loc de muncă au fost înregistrate în București, unde candidații au trimis aproximativ 4,5 milioane de cereri. În schimb, județe precum Neamț au înregistrat un număr semnificativ mai mic de aplicații, puțin peste 500.000.
Orașele cu multe șanse de angajare
Bucureștiul rămâne liderul absolut al pieței muncii din România, fiind considerat adevărata „capitală a joburilor”. Aici au fost disponibile peste 100.000 de locuri de muncă doar în 2024, oferind posturi diverse, de la poziții de începători până la roluri de specialiști și manageri, fiind un adevărat magnet pentru candidații din întreaga țară.
Următoarele județe în clasament sunt Cluj, Iași, Brașov și Timiș, regiuni cunoscute nu doar pentru economia dezvoltată, ci și pentru centrele universitare care atrag tineri pregătiți profesional.
În total, pe platforma de recrutare analizată au fost publicate peste 230.000 de locuri de muncă în întreaga țară, cu 15% mai puține decât în anul precedent, dar concentrate tot în regiunile urbane cu o infrastructură economică puternică. Aceste zone sunt preferate atât de candidați, cât și de angajatori datorită economiei locale dinamice, accesului la resurse și personalul calificat.
Provocările pieței muncii în județele mai puțin dezvoltate
Județele aflate la coada clasamentului, precum Neamț, Mureș, Ialomița, Brăila și Argeș, au raportat un număr mult mai mic de locuri de muncă disponibile, sub 20.000 în ultimele 9 luni. În aceste zone, oferta de locuri de muncă este redusă și adesea mai puțin atractivă pentru cei cu studii superioare, mulți dintre angajatori oferind posturi în domenii unde calificările superioare nu sunt esențiale.
Totodată, aceste regiuni se confruntă cu dificultăți în a atrage investiții noi. Angajatorii sunt mai reticenți în a deschide sedii sau a investi în județele în care puterea de cumpărare este mai scăzută, ceea ce reduce semnificativ atractivitatea economică și implicit, capacitatea de a atrage tineri cu studii superioare.
Perspectivele candidaților tineri: între oferta limitată și costurile ridicate ale traiului
Pentru tinerii din zonele mai puțin dezvoltate, perspectiva angajării rămâne o provocare. De exemplu, mulți dintre cei care lucrează în domeniul vânzărilor au acces la locuri de muncă, însă salariile mici și costurile ridicate de trai, cum sunt chiria sau ratele bancare, reprezintă obstacole semnificative. Deși există oportunități, lipsa unei remunerații atractive îi determină pe mulți să caute alternative în orașele mari.
sursa: puterea