Potrivit unei declarații a New York Times și a unei investigații a Wall Street Journal, un reporter New York Times cu sediul în Melbourne a fost responsabil pentru scurgerea de informații personale a peste 600 de membri evrei australieni ai unui grup WhatsApp la începutul anului 2024. New York Times a anunțat că va lua măsuri disciplinare împotriva reporterului, Natasha Frost, după ce aceasta a recunoscut încălcarea securității datelor, notează The Jerusalem Post.
Datele au fost ulterior diseminate online, ceea ce a condus la doxxing în masă, amenințări și hărțuire împotriva membrilor grupului de către activiștii pro-Palestina.
Potrivit rapoartelor New York Post și WSJ, Frost a descărcat și a partajat 900 de pagini de conținut din grupul privat WhatsApp lansat de mai mulți evrei australieni în urma masacrului din 7 octombrie și care a devenit o „linie de salvare” pentru membrii săi.
Incidentul, care a avut loc în februarie, a dus la lista numită „Zio600”, care a fost folosită pentru a amenința persoanele din grupul WhatsApp, potrivit Agenției Telegrafice Evreiești de la acea vreme.
Activiștii pro-palestinieni au postat numele, fotografiile și paginile de social media ale multora dintre cei 600 de membri ai grupului, ceea ce a dus la hărțuire online și în persoană, amenințări și vandalism, a precizat WSJ.
The Jewish Independent a relatat că o familie de evrei din Melbourne a fost nevoită să își închidă magazinul și să se ascundă după ce a primit un mesaj cu o fotografie a copilului lor în care scria: „Știu unde locuiești”. Magazinul lor a fost vandalizat.
O femeie, profesoară de liceu la o școală evreiască din Melbourne, a fost sunată la școală pentru a fi acuzată de „complicitate la genocid” și amenințată, a relatat WSJ. Femeia și-a instalat camere de securitate în casă ca urmare a amenințărilor.
Alex Ryvchin, co-CEO al Consiliului Executiv al Evreilor din Australia, a declarat la momentul respectiv că lista amintește de cele create de naziști în încercarea lor de a ucide evreii din Europa.
Răspunsul reporterului NYT
Frost a recunoscut că a împărtășit informațiile cu o singură persoană, înainte ca acestea să fie distribuite și publicate online, potrivit WSJ.
O purtătoare de cuvânt a NYT a declarat că au fost luate „măsuri corespunzătoare” împotriva lui Frost.
„Ni s-a adus la cunoștință faptul că un reporter New York Times a împărtășit în mod necorespunzător informații cu subiectul unui articol pentru a ajuta persoana respectivă într-o chestiune privată, o încălcare clară a eticii noastre”, a declarat ea. „Acest lucru a fost făcut fără știrea sau aprobarea The Times”.
Ca răspuns la afirmațiile împotriva sa, Frost, vorbind cu WSJ, a declarat că a împărtășit documentul cu o altă persoană și că acesta a fost ulterior diseminat și utilizat în mod abuziv „fără știrea sau acordul ei”.
„Am fost șocată de aceste evenimente, care m-au pus pe mine și pe mulți alții într-un risc teribil”, a spus ea. „Regret profund decizia mea”.
Jerusalem Post a confirmat că profilul ei apare încă pe site-ul NYT, însă se pare că datele ei de contact au fost eliminate.
Legislația privind doxxing-ul
Doxxing este partajarea online a detaliilor personale sau identificabile ale unui grup sau individ, fără consimțământ și cu intenție răuvoitoare. Deocamdată, acest lucru nu este ilegal în Australia, însă există anumite măsuri pentru protejarea victimelor. Ca urmare a incidentului, printre altele, guvernul australian a anunțat că va lua în considerare reforme ale Legii privind viața privată. În martie 2024, acestea au început să discute reformele civile propuse pentru a aborda practica doxxing-ului.
Mark Dreyfus, procurorul general al Australiei, a introdus o lege care să interzică doxxing-ul. Potrivit lui Christoph Schmon, director de politică internațională la organizația non-profit pentru libertăți civile Electronic Frontier Foundation, incidentul ar putea cataliza o nouă lege, care ar face doxxing-ul ilegal. În SUA nu există o astfel de lege federală.
Într-un interviu acordat în februarie postului de radio 2GB, prim-ministrul australian Anthony Albanese a discutat incidentul, afirmând că i-a cerut procurorului general să introducă o lege.
Acesta „nu a fost un grup WhatsApp cu un caracter puternic politic, [a fost] un grup WhatsApp pentru a ne oferi sprijin reciproc din cauza creșterii antisemitismului pe care am văzut-o”, a declarat Albanese.
„Ideea că în Australia, cineva ar trebui să fie vizat din cauza religiei sale, din cauza credinței sale, fie că este evreu sau musulman sau hindus sau catolic sau budist, este complet inacceptabilă.”
sursa: stiripesurse.ro