Companiile românești au înregistrat în ultimii 12 ani pierderi de peste 25 miliarde de euro din cauza blocării accesului României în Spațiul Schengen terestru. Pierdem în continuare 10 miliarde de euro anual.
O analiză efectuată de specialiștii Asociației Romanian Business Chamber (RBC) arată că menținerea veto-ului austriac pe Schengen terestru blochează în continuare dezvoltarea societăților cu capital românesc. În plus, descurajează investițiile străine directe și afectează creșterea locurilor de muncă în companiile private.
În interviul acordat în exclusivitate pentru Puterea, președintele RBC, Paula Pîrvănescu, spune că blocarea accesului terestru la Spațiul Schengen continua să aducă peirderi masive atât economiei românești, cât și economiile statelor din UE.
Ea spune că decizia politică aberantă a Austriei de a menține veto-ul în ceea ce privește accesul nostru la Schengen terestru este o lovitură dată economiilor din spațiul comunitar. Asociația Romanian Business Chamber este organizație care însumează o cifră de afaceri de peste un miliard de euro și peste 20.000 de angajați
Bogdan Rădulescu: Ar trebui să ne bucurăm totuși de măcar o felie din Spațiul Schengen. Nu ne mai simțim discriminați la cozile de la ghișeele separate din aeroporturi din state UE unde ni se tot verificau pașapoartele. Cum vedeți acest gest compensatoriu menit să facă să uităm un pic de Schengen terestru?
Paula Pîrvănescu: Felicitări celor care au depus eforturi ca acest Air Schengen să se întâmple. Dar, pentru economia românească marea problema rămâne cea financiară și menținerea costurilor din cauza neadmiterii în Schengen terestru. Din cauza menținerii blocajului pe Schengen terestru, continuă să fie afectat în primu rând tot ceea ce ține, direct și indirect, de industrie și de comerț.
Ni se blochează accesul la o piață de consum de 420 de milioane de consumatori
Continuă să fie sufere grav atât transportatorii, cât și produsele care tranzitează în fiecare zi granițele terestre. Din punct de vedere financiar, în momentul în care noi astăzi avem o pierdere de 10 miliarde pe an în industria transportatorilor, când avem o tranzitare blocată către o piață de consum de 420 de milioane de consumatori, cât are populația Spațiului Schengen, suntem profund afectați. Ce facem cu comerțul?
Transportatorii români ajung iarăși să stea de la câteva ore până la câteva zile, sau uneori aproape o săptămână, blocați la vamă din cauza faptului că nu suntem în Schengen terestru. E și un impact ecologic. Gândiți-vă ce cantitate de noxe emit în atmosferă tirurile care stau blocate în vămile terestre, în cozi de câte 25 sau chiar 40 de kilometri, așteaptând să tranziteze spațiul Schengen. Gândiți-vă la problema produselor perisabile transportate de aceste tiruri blocate la vamă. Astfel, afectăm și consumul direct al populației.
Bogdan Rădulescu: Romanian Business Chamber a făcut o analiză privind impactul financiar negativ asupra companiilor românești din cauza blocării de către austrieci a primirii noastre în Schengen terestru. Care sunt rezultatele acestei analize?
Paula Pîrvănescu: Analiza făcută de Romanian Business Chamber, privind impactul negativ al neprimirii noastre în Schengen terestru, s-a concentrate în mod special pe această industrie a transportatorilor, cu aplicare directă în piața de consum a românilor. Analiza arată că avem pierderi per total de circa 10 miliarde de euro pe an. Aici intră tot ceea ce are impact asupra industriei transportatorilor români.
Pierderile financiare prin întârzierile din vamă. Cozi de tiruri de zeci de kilometri.
Avem în primul rând pierderile financiare cauzate de întârzierile din vamă cu cozi de tiruri de zeci de kilometri. Pierderi în spațiu și în timpi reali. Sunt staționări inutile ale transporturilor în vama terestră care variază între câteva ore și o săptămână, tirurile așteptând să tranziteze vama. Este foarte mult. Nivelul ridicat de poluare implicat de către aceste staționări masive reprezintă o altă problemă de nivel european. Uniunea Europeană a făcut din tranziția la economia verde nepoluantă unul din pilonii principali ai politicilor sale.
În momentul în care Comisia Europeană vorbește despre nevoia de a pune în practică acest green deal, noi blocăm vămile terestre cu tiruri în cozi care se întind pe zeci de kilometri și creștem astfel gradul de poluare. Bineînțeles, este afectată și industria directă a transporturilor de la noi care numai ea luată separat înregistrează pierderi de minim 2, 5 de miliarde de euro pe an.
Bogdan Rădulescu: Din analiză reiese că nu doar companiile românești sunt lovite financiar de această încăpățânare a cancelarului austriac Karl Nehammer, un prieten al lui Vladimir Putin, de a menține veto-ul asupra acceptării noastre în Schengen terestru. Resimt și companiile străine efectele acestui gest discriminatoriu și arbitrar al guvernului de la Viena?
Produse perisabile ajung deja expirate sau putrezite la destinație
Paula Pîrvănescu: În România sunt foarte mulți investitori străini care au unități de producție. Prin pierderile lor, din cauza blocajelor de transport generat de neprimirea în Schengen terestru, este afectat de fapt bugetul de stat și bugetele locale. Companiile românești cu un astfel de business, care presupune transportul de mărfuri și tranzitarea lor prin vamă, pierd în mod continuu.
Apoi, mai este și problema produselor care intră și care ies din țară. Chiar și companiile austriece ale căror transporturi spe și din România au mari probleme cu blocarea noastră în ceea ce privește accesul în Schengen terestru. Ca și alte companii străine care au business-uri în România.
Mediul de business grav afectate din cauza unui politician austriac populist
Sunt foarte multe companii care au servicii la noi în țară și câștigă într-adevăr foarte mulți bani pentru că ă fiscalitatea din România este încă un avantaj pentru investitorii străini. Mă întreb de ce acceptă un așa blocaj din cauza unui politician austriac și nu sunt deloc nemulțumiți de faptul că produsele lor stau foarte mult în vamă. Mediu de business este afectat în mod constant din cauza acestei nedreptăți care i se face României prin blocarea accesului ei în Schengen terestru.
Bogdan Rădulescu: Românii se vor bucura măcar de Air Schengen. Este sau nu un pas pozitiv?
Air Schengen – un mare fâs!
Paula Pîrvănescu: Acest mare mare fâs – scuzați-mi expresia – reprezentat de acceptarea noastră la Air Schengen nu are un impact pozitiv asupra bugetului de stat. Dimpotrivă, cheltuielile au fost foarte mari, după informațiile pe care le-am citit din presă. Statul român a trebuit să facă niște eforturi financiare considerabile, în special Ministerul Afacerilor Interne, în vederea pregătirii aeroporturilor pentru Air Schengen.
Dar ce facem cu accesul la Schengen terestru? Impactul financiar al menținerii blocajului pe varianta terestră a Spațiului Schengen este suportat de țara noastră. Frustrarea transportatorilor și antreprenorilor români, direct afectați de aceste decizii politice arbitrare ale Austriei, au ajuns la un nivel foarte ridicat.
Iar pierderea nu este doar a noastră. Pierderea este și a celorlalte state din spațiul comunitar, pentru că vorbind de o piață de consum de circa 500 de milioane de de consumatori pe întreg teritoriul UE. 75% din exporturile românești se duc în statele membre ale spațiului comunitar. Aceasta înseamnă că atât România, cât și celelalte state din UE, care își tranzitează produsele prin vămile noastre, sunt afectate direct din punct de vedere financiar.