Foaia de parcurs a încălzirii „Heat Roadmap Europe” (HRE), adoptată de Uniunea Europeană prevede o schimbare radicală, prin renunțarea la centralele de apartament cu gaze sau alți combustibili fosili și instalarea unor sisteme de încălzire centralizată bazate pe energia electrică sau pompe de căldură.  

Pe 13 martie, Parlamentul European a adoptat Directiva privind schimbările climatice care vizează eliminarea treptată a centralelor de apartament pe bază de combustibili fosili. Directiva a fost adoptată cu 370 voturi „pentru”, 199 „împotrivă” și 46 de abțineri. Noua directivă prevede că începând din 2030 orice clădire nouă trebuie să aibă zero emisii de gaze cu efect de seră.

În 2015, Parlamentul European a mai adoptat o Directivă de reducere a utilizării centralelor care funcționează cu gaze naturale. Prin acea directivă, proprietarii de apartamente ale căror centrale sunt mai vechi de 10 ani au fost obligați să le înlocuiască cu centrale pe gaz cu condesare, mai puţin poluante.

În urma adoptării acelei directive, 8 țări din Uniunea Europeană au început interzicerea centralelor pe gaz în clădiri.

Lucrurile s-au mișcat și în România, din 2022 Cluj-Napoca a devenit primul oraș din țară în care au fost interzise centralele pe gaz la construcţiile noi printr-o decizie a Consiliului Municipal Cluj-Napoca.

Directiva aprobată de Parlamentul European pe 13 martie a fost primită cu opinii pro și contra. Europarlamentarul Marian Jean Marinescu este reticent, din cauza costurilor mari presupuse de noile măsuri: „Sunt foarte greu de aplicat, cu costuri foarte mari. A trece totul pe energie electrică, verde, că altfel nu schimbăm nimic, necesită investiții extraodinar de mari, atât în afara clădirilor, cât și în interiorul clădirilor, pentru că trebuie să schimbi rețelele”.

Europarlamentarul Alin Mituță este de părere că sunt necesare aceste schimbări, care vin la pachet cu o reducere a facturilor: „Asta înseamnă că trebuie să se încălzească cu surse regenerabile, cu pompe de căldură, cu panouri fotovoltaice. Sunt bani europeni care merg în acest sector, care ajută să scădem și prețul energiei, dar și să devenim și independenți energetic”.

„Heat Roadmap Europe”: în 2050, ponderea termoficării – 50%

La nivelul UE a fost întocmită Foaia de parcurs a căldurii „Heat Roadmap Europe” (HRE), pentru a se stabili direcțiile ce trebuie urmate în următoarele decenii, document coordonat de Brian vad Mathiesen, academician și cercetător specializat în energii inteligente la Universitatea din Aalborg, Danemarca.

În ultima versiune a „Heat Roadmap Europe” se specifică faptul că sistemele de termoficare pot furniza, până în 2050 un procent de 50% din cădura necesară la nivelul UE, față de doar 12% în prezent.

Este prevăzută înființarea unor sisteme de încălzire centralizată chiar și în mediul rural. „În majoritatea țărilor europene există un mare potențial pentru a dezvolta rețelele de termoficare, iar principalul motiv este reprezentat de densitatea urbană. Chiar și în mediul rural, densitatea cererii de energie este adesea suficient de mare pentru a face eficientă termoficarea”, a declarat profesorul Brian vad Mathiesen într-un interviu pentru Euractiv

Situația încălzirii din România, analizată în Proiectul „STRATEGO WP2”

Între timp, la Bruxelles s-a ajuns la Foaia de parcurs „Heat Roadmap Europe 4”. În versiunea anterioară, „Heat Roadmap Europe 3”, a fost realizat un studiu de către Universitățile din Aalborg și Halmstad, Ecofys, Euroheat și Plan Energy. Obiectivul acestui studiu a fost un pachet de lucru al Proiectului „STRATEGO WP2”, al cărui scop este de a dezvolta strategii de încălzire și răcire cu emisii reduse de CO2, numite „foi de parcurs pentru căldură” și cuantificarea impactului implementării acestora la nivel național pentru patru state, Republica Cehă, Croația, Italia și România.

Concluzia generală este că o combinație de măsuri de eficiență energetică, sub formă de economii de căldură, încălzire urbană în zonele urbane și pompe de căldură în zonele rurale, reduce costurile sistemului energetic și cererea de energie, dar mai important de atât, reduce și emisiile de CO2 în toate cele patru țări pentru anul 2050. Iată obiectivele care vizează și România:

  • reducerea costurilor cu 15% din sistemul energetic (35 miliarde în fiecare an în cele patru țări) poate fi realizată prin investiții în economii de energie, încălzire urbană și pompe de căldură.
  • Dacă scenariile Foaia de parcurs pentru căldură sunt implementate în țările menționate, cererea de energie este redusă cu peste 1.000 TWh/an.
  • Reducerile combinate ale emisiilor de dioxid de carbon, 275 Mt/an, reprezintă mai mult decât toate emisiile de dioxid de carbon emise în prezent din Republica Cehă, Croația și România.

Mai au termoficare 67 din cele 320 de orașe. Va trebui să refacem încălzirea centralizată, cum suntem obligați să închidem gropile de gunoi

Chiar dacă noile măsuri par gândite pentru un orizont de timp ceva mai îndepărtat, până la urmă și România va trebui să se conformeze la politicile energetice ale Uniunii Europene, iar anul 2050 nu este foarte departe.

Cu siguranță că vom fi obligați să refacem sistemele de termoficare așa cum din iulie 2014 am fost obligați să închidem vechile gropi de gunoi.

În ultimii ani, renunțarea la încălzirea centralizată a fost accelerată de moda instalării centralelor de apartament. Potrivit unei analize de acum câțiva ani a Ariston Thermo Romania, renunțaseră la sistemul centralizat 253 din cele 320 de orașe din România. Erau 8 județe în care nu mai era nici urmă de termoficare: Alba, Bistrița, Brăila, Galați, Dâmbovița, Ialomița, Maramureș, Sălaj și Satu Mare.

Potrivit analizei Ariston, care a fost realizată pe baza Autorității Naționale de Reglementare în Servicii Publice (ANRSC) din peste 320 de municipii și orașe, doar în 67 mai exista sistem centralizat de termoficare. Bucuresti, Timișoara și Cluj-Napoca erau singurele orașe din România cu peste 300.000 de locuitori care mai aveau termoficare, cu un total de 660.000 de abonați, circa 50% din numărul total de 1,326 milioane de abonați la nivel național.

Orașele cu peste 200.000 de locuitori care mai dispuneau de sistem centralizat de încalzire erau Constanța, Craiova, Ploiești, Iași și Brașov. Dar și în orașele în care a mai rămas în funcțiune sistemul de termoficare fenomenul debranșărilor este intens.

Cauzele distrugerii termoficării: sistemul depășit, după „modelul” anilor 70 și conductele ciuruite de rugină

Distrugerea sistemelor de încălzire centralizată din România a venit de la sine, fiind justificată de lipsa modernizărilor în concordanță cu noile tehnologii. Nici nu puteau exista modernizări, din moment ce în majoritatea marilor orașe CET-ul care produce energia termică a rămas la minister, iar rețelele sunt la primărie.

O cauză importantă este lipsa de eficiență a sistemului energofag, după „modelul” din anii 70, cu un CET situat pe o platformă industrială de la marginea orașului, de unde agentul termic primar este pompat către punctele termice din cartiere prin conducte cu diametre de la 600 la 1.200 mm, cu costuri imense ale energiei electrice consumate.

Altă problemă este uzura instalațiilor. Durata de serviciu a unei conducte este de 25 de ani, iar cum instalațiile sunt din anii 60-70, e clar că rețelele subterane sunt ciuruite de rugină. Mulți primari au evitat înlocuirea rețelelor din cauza costurilor foarte mari, dar și pentru că înlocuirea unei conducte îngropate în pământ nu are impact electoral, preferând să dea banii pe asfaltări, înlocuiri de borduri și plantări de panseluțe, care aduc voturi.

Dacă guvernele din ultimii 30 de ani ar fi avut un program național de modernizare a instalațiilor de termoficare, poate că lucrurile ar fi stat altfel.

Lipsa „facturării individuale”, altă hibă a sistemului

Sistemele de termoficare au fost distruse și din punct de vedere financiar, pentru că nu a fost adoptată, tot la nivel guvernamental, o prevedere legislativă care să impună „facturarea individuală” la utilități și implicit posibilitatea debranșării în caz de neplată.

Mulți români au preferat să nu își plătească facturile la întreținere cu anii, plătind doar dacă erau dați în judecată de asociația de proprietari. În privința facturilor pentru energie electrică și gaze nu-și permite nimeni să nu plătească, pentru că urmează sistarea furnizării.

By Editor

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *