Porturile românești Constanța și Galați pot deveni platforme de hub și tranzit la Marea Neagră. Acestea ar putea juca un rol important în rețeaua de transport transeuropean (TEN-T). Prin porturile românești ar putea fi atrase fluxuri comerciale noi. Însă este nevoie de investiții în modernizare și digitalizare, ceea ce nu s-a făcut de 30 de ani.

Aceste informații apar într-un studiu realizat de Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) din Consiliul Concurenței.

Porturile românești de importanță europeană

Studiul analizează activitățile relevante care se desfășoară în porturile românești. În portul Constanța operează 639 de companii, iar în Galați operează 26 de firme. Traficul maritim din portul Constanța a crescut cu circa 12% în anul 2022, comparativ cu anul 2021. Acest lucru s-a datorat, însă, războiului din Ucraina, iar nu investițiilor în modernizare.

Traficul din portul Galați a scăzut, însă, din cauza creșterii costurilor de transport maritim prin canalul Sulina. Acest lucru se datorează majorării prețului la combustibil și la asigurările din domeniul maritim. În acest context, fluxurile logistice de marfă s-au reconfigurat, fiind alese rute feroviare sau rutiere.

Porturile românești joacă un rol important în contextul european. În primul trimestru al anului 2023, traficul de mărfuri a ajuns să reprezinte 54% în portul Constanța, respectiv 37% în portul Galați. Procentele au fost stabilite prin raportare la traficul aferent anului 2022, pe fondul războiului. Mărfurile sunt limitate, în portul Constanța, la cereale, petrol brut, articole diverse, produse petroliere și minereuri.

În portul Galați, minereurile/cărbunele/cocsul, laminatele, cerealele, fierul vechi și produsele petroliere sunt principalele mărfuri tranzacționate. Acestea reprezintă peste 90% din totalul traficului de mărfuri. Produsele de carieră și balastieră reprezintă, în trimestrul II 2023, 67% din traficul fluvial. Traficul de materii prime descărcate la Galați a scăzut.

Portul Constanta
Sursa foto: EVZ

Modernizarea porturilor este necesară

Pentru a evita dependența de aceste mărfuri, CSDN recomandă atragerea de noi fluxuri comerciale în porturile românești. Acest lucru se poate face prin modernizarea infrastructurii, digitalizarea operațiunilor și scăderea tarifelor. Analiza recomandă construirea de noi terminale portuare la Constanța, extinderea danelor, adâncirea șenalelor de navigație și îmbunătățirea facilităților de manipulare.

De asemenea, este nevoie de dezvoltarea unui terminal specializat pentru barje care ar crește traficul de cereale, îngrășăminte, semințe uleioase și combustibili minerali solizi. La ora actuală, numărul navelor de mari dimensiuni este redus pentru că sunt puține dane specializate. În plus, există un număr limitat de companii cu echipamente tehnice ce pot opera cantități mari de mărfuri într-un timp redus.

În ceea ce privește prețurile practicate de companii în porturile românești, acestea au crescut începând din 2022. Iar tendința s-a menținut, cu câteva excepții, și în primele trei luni din 2023. Competitivitatea riscă să fie afectată de numărul mare de tarife ale administrației portuare. Companiile și asociațiile profesionale susțin că sunt prea ridicate față de alte porturi concurente.

Sorin Grindeanu
Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC

Porturile românești pot deveni competitive

Analiza arată că este necesară stabilirea, printr-un act normativ, a unei marje rezonabile de profit. Majoritatea administrațiilor portuare sunt organizate ca societăți comerciale, dar au un rol dublu. Acestea desfășoară atribuțiile de autoritate publică și activități comerciale.

Documentul recomandă elaborarea unei strategii de transport care să integreze toate tipurile de transport, naval, feroviar și rutier. O astfel de strategie este necesară pentru pentru ca porturile românești să fie puse în valoare. Prin dezvoltarea infrastructurii, timpul de tranzit și costurile de transport s-ar reduce, în beneficiul consumatorilor.

Strategia ar trebui să valorifice potențialul de transport de care dispune România și să promoveze porturile românești și serviciile oferite. Constanța și Galați s-ar putea poziționa ca platforme majore de hub și tranzit. În acest sens, trebuie finalizate Master Planurile de dezvoltare ale porturilor Constanța și Galați și monitorizate investițiile.

Este importantă revizuirea modalității de administrare a infrastructurii de transport naval, pentru ca porturile românești să fie gestionate de o singură administrație. Recomandarea vine în contextul în care portul Galați este administrat de Administrația Porturilor Dunării Maritime, cât și de Administrația Zonei Libere Galați. Aceasta este o regie autonomă aflată sub autoritatea Consiliului local al municipiului Galați.

Portul Constanţa, în atenția presei internaționale. Ce se spune despre corupția de aici
Sursa: Arhiva EVZ

Recomandările autorilor analizei

De asemenea, se mai recomandă digitalizarea operațiunilor portuare și implementarea unor soluții de automatizare a fluxurilor de mărfuri.  Digitalizarea activităților din porturi, inclusiv implementarea unui sistem Port Community System (PCS) va eficientiza activitățile și va integra companiile de pe lanțul logistic.

O altă recomandare vizează închirierea terenurilor portuare pe baza utilizării danelor de către companii, a strategiei comerciale și a planurilor de investiții. Astfel s-ar facilita intrarea unor noi companii, crescând, în final, concurența. În prezent, închirierea terenurilor favorizează companiile care dețin elemente de suprastructură, ceea ce duce la încheierea unor contracte pe perioade mari de timp.

Consiliul Concurenței încurajează implicarea sectorului privat și dezvoltarea parteneriatelor public-privat pentru atragerea de investiții. Nu în ultimul rând, portul Constanța poate beneficia de statutul de hub regional dacă va atrage fluxuri de marfă de la Marea Caspică. Acest lucru va crește volumul de mărfuri în tranzit și va dezvolta serviciile de transport intermodal.
sursa:EVZ.ro