Anul 2025 poate fi un punct de inflexiune în consolidarea bugetară prin noi măsuri fiscal/bugetare, care să ajute România să iasă din procedura de deficit excesiv, chiar dacă nu imediat, a declarat, pentru AGERPRES, Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.
“Noua lege a pensiilor îşi propune să corecteze inechităţi flagrante în sistemul public de pensii şi să ajute sustenabilitatea acestuia pe termen lung. Legea a beneficiat de o analiză de fundamentare realizată de Banca Mondială şi este înscrisă că jalon în PNRR. Există însă problema impactului bugetar pe termen imediat şi mediu. Adoptarea legii pensiilor survine în contextul unei execuţii bugetare foarte complicate în 2023, care este probabil a se încheia cu un deficit ESA (ce include amânări de plăţi) în jur de 6% din PIB. Anii următori vor fi marcaţi de necesitatea realizării corecţiei bugetare către un deficit de 3% din PIB, pentru a respecta cerinţele ieşirii din procedura de deficit excesiv, în care se află România. Şi ce contează mai mult, pentru a ţine sub control datoria publică şi avea o finanţare neproblematică pe pieţe”, a spus Daniel Dăianu.
În opinia lui Dăianu, pentru consolidare bugetară se impune compensarea impactului bugetar al noii legi, alături de măsuri necesare de creştere a veniturilor fiscale şi eficientizare de cheltuieli. Acesta a menţionat că bugetul pe 2024 include o alocare pentru plata pensiilor recalculate de 0,6% din PIB.
În opinia preşedintelui CF este dificil de evitat prociclicitatea în corecţia macroeconomică când deficitul este atât de mare, însă ne poate ajuta o absorbţie intensă a banilor europeni ce atenuează efecte contracţioniste.
El susţine că tăierea cheltuielilor publice sub un anumit prag critic poate cauza un salt de ineficientă şi stricăciuni în economie.
Potrivit economistului, fiscalitatea este de pus în legătură şi cu reforme privind piaţa muncii, ce este puternic distorsionată. Foarte multe persoane lucrează în economie informală, peste 1,5 milioane dintre ele sunt plătite cu salariul minim, mulţi cetăţeni nu contribuie la sistemul de asigurări. România are cea mai scăzută participare pe piaţă muncii în UE – 68% faţă de peste circa 78% în UE.
“Corecţia deficitului bugetar prin “taxa prin inflaţie” este iluzorie; această taxa poate ajută marginal, dar nu decisiv. Ar putea ajuta semnificativ numai dacă ar mai exista un alt mare şoc pe latura ofertei, care să creeze un nou puseu inflaţionist de amploare şi care să nu fie urmat de indexări de salarii şi pensii compensatorii. Dar nu este un scenariu plauzibil. Consolidarea este absolut necesară fiindcă, deşi datoria publică nu este “copleşitoare,” serviciul ei (ce este în jur de 2% din PIB) poate deveni mai împovărător, existând şi un risc valutar. Consolidarea bugetară ar reduce considerabil deficitul de cont curent care este o altă mare vulnerabilitate economică a noastră”, a explicat Daniel Dăianu.
“Consolidarea este un proces dificil fiindcă avem un deficit structural mare, dar nu există o altă cale. Nu ne poate pica din cer un flux veşnic de venituri bugetare care să acopere mare parte din deficit. Guvernul rezultat din alegeri va trebui să adopte măsuri de ajustare a deficitului, care să însemne câteva procente din PIB, chiar dacă rezultate nu se vor vedea imediat”, a declarat Daniel Dăianu.
Potrivit preşedintelui CF, consolidarea bugetară este foarte lentă fiindcă şocuri repetate au zguduit economia -pandemia, criza energetică, războiul din Ucraina. Dar au fost şi hibe în construcţiile bugetare, cu supraestimare de venituri şi subestimare de cheltuieli, au fost şi imprudenţe. Şi, a subliniat el, avem şi un deficit structural între cele mai înalte din UE.
“Traiectoria de consolidare va fi prelungită dacă nu vom vedea o creştere importantă a veniturilor fiscale. 2025 poate fi un punct de inflexiune în consolidare prin noi măsuri fiscal/bugetare, care să ajute România să iasă din EDP, chiar dacă nu imediat. Mai important decât ieşirea din EDP este să se transmită pieţelor că România îşi controlează deficitele, că datoria publică se poate stabiliza. Trebuie în primul rând să gândim ce poate fi un orizont realist de ajustare având în vedere şi legea pensiilor. Contează nu mai puţin măsurile fiscale/bugetare ce pot şi vor fi adoptate, cum vor fi introduse. Absorbţia fondurilor europene reprezintă o variabilă cheie întrucât poate atenua mult efectul contracţionist al corecţiei şi susţine reforme necesare. Putem considera ani de ajustare pentru a atinge pragul de 3% deficit bugetar şi chiar a coborî sub pornind de la deficitul de acum de circa 6% din PIB. Şi putem judeca paşi necesari ca medie de corecţie în fiecare an. Dar mediile au relevanţă limitată. Deoarece pot există surprize pozitive, însă şi şocuri negative; acestea din urmă dacă sunt temporare nu ar trebui însă să afecteze traiectoria de baza de ajustare. Esenţial este că demagogia şi fundamentalisme să nu ţină politica economică captivă”, a spus Daniel Dăianu.
De asemenea, el a explicat că o consolidare fiscală clară, chiar dacă nu rapidă, poate linişti pieţele, poate menţine economia atractivă pentru investitori şi împreună cu reforme din PNRR şi cu investiţii majore publice şi private ar creşte PIB-ul potenţial şi susţine o creştere economică peste media din UE. Totodată, ar aduce şi o diminuare importantă a deficitului de cont curent.
Sursa: stiripesurse