Salah al-Din este probabil Mohamed Salah al-Din, ministrul de stat pentru producţia militară, menţionează The Washington Post.
Praful de puşcă oferit Rusiei ar proveni de la Fabrica 18, se mai arată în document, care este numele unei uzine de producţie chimică veche de zeci de ani.
Documentul îl citează pe Salah al-Din spunând că va ordona oamenilor săi să lucreze în schimburi dacă va fi necesar, deoarece “cel puţin atât poate face Egiptul pentru a răsplăti Rusia pentru ajutorul dat”.
De asemenea, documentul scurs îl citează pe Salah al-Din spunând că ruşii i-au transmis că sunt dispuşi să “cumpere orice”.
În document, Sisi este citat spunând că ia în considerare vânzarea de “lucruri obişnuite” către China pentru a face loc pentru “mai multă producţie de Sakr 45”, o referire la un tip de rachetă de 122 mm fabricat de Egipt. Documentul nu spune în mod explicit dacă rachetele care ar urma să fie produse pentru Rusia sunt Sakr 45, dar astfel de rachete ar fi compatibile cu lansatoarele multiple de rachete Grad ruseşti, notează The Washington Post.
The Washington Post a depistat documentul referitor la Egipt între mai multe fotografii cu dosare clasificate postate în februarie şi martie pe Discord, o aplicaţie de chat populară printre gameri. Zeci de documente strict secrete ale armatei americane şi ale serviciilor de informaţii au fost publicate online, dezvăluind o imagine detaliată a războiului din Ucraina, precum şi analize şi informaţii sensibile despre Rusia şi alte ţări. Scurgerea de informaţii are implicaţii de anvergură pentru Statele Unite şi aliaţii lor.
CARE ESTE POZIŢIA OFICIALĂ A EGIPTULUI ÎN CONFLICTUL DIN UCRAINA
Ca răspuns la întrebările referitoare la document şi la veridicitatea conversaţiilor pe care le descrie, ambasadorul Ahmed Abu Zeid, purtător de cuvânt al Ministerului egiptean de Externe, a declarat că “poziţia Egiptului, încă de la început, se bazează pe neimplicarea în această criză şi pe angajamentul de a menţine o distanţă egală faţă de ambele părţi, afirmând în acelaşi timp sprijinul Egiptului pentru Carta ONU şi dreptul internaţional în rezoluţiile Adunării Generale a ONU”, arată The Washington Post.
“Continuăm să îndemnăm ambele părţi să înceteze ostilităţile şi să ajungă la o soluţie politică prin negocieri”, a mai spus purtătorul de cuvânt al MAE egiptean.
“Nu suntem la curent cu nicio execuţie a acestui plan”, a declarat, pe de altă parte, un oficial guvernamental american, care a vorbit sub protecţia anonimatului referindu-se la iniţiativa egiteană de export de rachete. “Nu am văzut să se întâmple aşa ceva”, a adăugat oficialul.
Egiptul şi alţi parteneri americani din Orientul Mijlociu au încercat să rămână neimplicaţi în confruntarea dintre naţiunile occidentale şi Rusia în legătură cu Ucraina, căutând o potenţială umbrelă împotriva rolului în declin al Americii în regiune şi noi mijloace de a-şi asigura securitatea economică şi militară. Invazia Rusiei în Ucraina a crescut preţurile materiilor prime la nivel global şi a pus o presiune serioasă asupra Egiptului, principalul importator mondial de grâu, care a primit peste 80% din grâul său din Rusia şi Ucraina în ultimii ani, menţionează Washington Post.
EGIPTUL, ÎNTRE DOUĂ LUNTRII
Furnizarea de arme Rusiei pentru războiul său din Ucraina ar reprezenta o manevră potenţial explozivă pentru Egipt, un stat care, în ciuda legăturilor tot mai strânse cu Moscova, rămâne profund dependent de parteneriatul său cu Statele Unite, care timp de decenii a oferit ţării un ajutor de securitate de peste 1 miliard de dolari pe an, comentează The Washington Post.
Documentul nu precizează clar care ar fi fost ajutorul anterior acordat Egiptului de Rusia, dar Moscova şi Cairo au încheiat recent mai multe acorduri semnificative, inclusiv un acord în acest an pentru ca Rusia să construiască o mare uzină feroviară în Egipt. Rosatom, corporaţia de stat rusă pentru energie atomică, a început, de asemenea, anul trecut, construcţia primei centrale nucleare din Egipt.
Poate cel mai important, după ce războiul din Ucraina a întrerupt accesul la grâul ucrainean, Cairo a început să se bazeze foarte mult pe achiziţiile de cereale ruseşti. Acest aranjament a ajutat Egiptul să evite penuria de grâu care ar putea declanşa tulburări sociale într-o ţară în care sărăcia este larg răspândită şi unde pâinea este consumată la aproape fiecare masă. Egiptul doreşte să evite revolte interne, unde criza economică acută, inclusiv o monedă devalorizată, o inflaţie ridicată şi creşterea preţurilor la alimente – generată în parte de războiul din Ucraina – stârnesc frustrări în rândul populaţiei.
Companiile deţinute de militari au prosperat sub conducerea lui Sisi. El a supervizat deschiderea mai multor fabrici militare noi în ultimii ani, inclusiv a uneia din 2020, numită Factory 300, care produce arme de calibru mic, muniţie şi rachete. În acelaşi an, Egiptul a prezentat un plan de extindere a producţiei de astfel de materiale, inclusiv producerea mai multor muniţii şi piese pentru diferite tipuri de armament.
EGIPTUL RISCĂ SANCŢIUNI AMERICANE
Furnizarea de arme către guvernul rus ar putea declanşa, pe de altă parte, sancţiuni americane împotriva Egiptului.
Discuţia din 1 februarie în care ar fi fost implicat Sisi ar fi avut loc la doar câteva zile după ce secretarul de stat american Antony Blinken s-a întâlnit cu preşedintele egiptean în timpul unei vizite la Cairo. Imediat după vizita lui Blinken, ministrul egiptean de externe Sameh Shoukry a călătorit la Moscova pentru discuţii cu liderii ruşi.
Relaţiile dintre Statele Unite şi Egipt au fost tensionate în ultimii ani, în condiţiile în care administraţia Biden a sporit presiunea asupra guvernului Sisi din cauza istoricului său de reprimare a societăţii civile, de încarcerare a disidenţilor şi de utilizare a forţei împotriva criticilor.
În septembrie, oficialii americani au anunţat că vor reţine 130 de milioane de dolari din alocarea anuală de 1,3 miliarde de dolari oferită Egiptului ca ajutor de securitate, din cauza situaţiei drepturilor omului.
Dar, la rândul său, Egiptul a devenit din ce în ce mai nemulţumit de relaţia sa cu SUA, inclusiv de condiţiile impuse de Washington în ceea ce priveşte drepturile omului şi democratizarea. Cairo consideră că poziţia sa este slăbită dacă devine prea dependent de Statele Unite şi a încercat să folosească relaţia sa de lungă durată cu Rusia ca o modalitate de a exercita o influenţă, arată Jon Alterman, director al Programului pentru Orientul Mijlociu la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale.
sursa:stiripesurse
