Suntem uniți în opoziția noastră față de extinderea spațiului Schengen în acest moment”, a declarat Karl Nehammer, citat de Kronen Zeitung.
Ministrul interimar de externe de la Sofia, Nikolai Milkov, a comentat recent că „în ciuda tuturor eforturilor depuse, Bulgaria rămâne deocamdată în afara Schengen, dar nu a avut niciodată atât de mult sprijin pentru aderare”.
“Sprijinul din partea unor ţări atât de mari este foarte important, pentru că este un sprijin activ – înseamnă discuții și lobby pentru ca acest lucru să se întâmple. Poziția austriacă nu are nimic de-a face cu pregătirea Bulgariei. Din păcate, Bulgaria rămâne ostatică a relațiilor interne și din cauza imperfecțiunilor din Schengen, reiese că rămânem în afara acestuia, ceea ce este paradoxal”, a subliniat el.
Bulgaria a investit zeci de milioane în construirea unui gard de-a lungul graniței cu Turcia, dar acesta s-a dovedit a fi ineficient. Este ușor de sărit de către migranți și o parte din acesta este compromis din cauza întreținerii proaste. Recent, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, s-a opus cererii de finanțare a construcției suplimentare a gardului de-a lungul frontierei bulgaro-turce.
Milkov: Sunt necesare și progrese în ceea ce privește statul de drept
Milkov a comentat că țările europene au adoptat treptat și lent narativa pe care Olanda și alte țări sceptice au fost capabile să o impună de-a lungul anilor, și anume că „mecanismele statului de drept fac parte din evaluare și ar trebui să facă parte din criteriile pentru acest mecanism”.
„Acesta este un fapt pe care nu îl putem ignora și din acest motiv am depus eforturi pentru a ne convinge partenerii până unde am ajuns cu mecanismul și ce am reușit să schimbăm după 2019. Se așteaptă să fim subiectul unui nou raport, care va face un bilanț al realizărilor Bulgariei după 2019 și ar trebui să arate progrese în ceea ce privește statul de drept. Dacă nu se înregistrează progrese, acest lucru ar putea aduce şi mai mari probleme legate de candidatura Bulgariei, când va începe să fie examinată, la jumătatea anului” , a mai spus el.
Milkov a subliniat că trebuie să știm exact ce criterii ar trebui stabilite în acest raport pentru se a evita orice neînțelegeri sau încercări de a spune că raportul nu le satisface, că nu este suficient de complet, ori că anumite subiecte nu sunt abordate.
„Vrem să stabilim toate criteriile pe care trebuie să le îndeplinească raportul pentru ca acesta să fie acceptat de Țările de Jos”. Anterior, şi președintele Rumen Radev a avertizat că Bulgaria ar putea rata şi de data asta aderarea la Schengen, dacă Adunarea Națională de la Sofia nu va adopta Legea anticorupție și Legea privind răspunderea procurorului-general.
CE dorește un sistem mai eficient pentru returnarea migranților ilegali
În scrisoarea către Ursula von der Leyen sunt enumerate în total 15 măsuri pentru a face afluxul de migranți mai suportabil. Printre aceste măsuri se numără sporirea eforturilor de returnare a celor sosiți ilegal în UE, înregistrarea fiecărei persoane în parte, strămutarea pe bază de voluntariat, negocieri cu țările din care au sosit. Președinta CE propune ca țările UE să recunoască reciproc deciziile de returnare a migranților care nu au niciun motiv să rămână în Europa.
Ferm împotriva extinderii Schengen
Țările de Jos și Austria se pregătesc să ceară împreună soluții pentru lupta împotriva migrației ilegale, în cadrul unei reuniuni extraordinare a UE, programate la începutul lunii viitoare. Nehammer a subliniat importanța acestui summit. „Așteptăm de prea mult timp să se întâmple asta”, a menționat el, citat de BTA. Premierul Olandei a spus că remarcă un consens pe această temă în UE, dar crede că va fi nevoie de mai multe reuniuni la vârf pentru a rezolva această problemă. „Când acordul privind refugiații dintre Turcia și UE a fost încheiat, în 2016, a fost mai ușor”, a comentat Mark Rutte. Potrivit acestuia, UE se confruntă acum cu multe probleme – Schengen, Frontex, sistemul Dublin și repatrierea. „Trebuie să ne întoarcem la reglementările de la Dublin, în caz contrat Schengen nu va supraviețui”, a avertizat Mark Rutte.
Conform Regulilor Dublin, prima țară din UE în care sosește un refugiat este responsabilă de procedura de acordare de azil. Cu toate acestea, în practică, acest sistem nu funcționează.
Sprijin de ajutor financiar
Cancelarul austriac Karl Nehammer a subliniat cererea UE de sprijin financiar pentru Bulgaria și Grecia pentru a proteja frontierele externe ale Uniunii. Potrivit acestuia, Austria și Olanda au aceleași probleme legate de transferul de refugiați. Karl Nehammer a acuzat Comisia Europeană, care nu vrea să finanțeze garduri la frontieră, că are o „abordare ideologică” a problemei. „Nu este corect ca Bulgaria să fie lăsată singură cu aceste cheltuieli”, pentru că, în realitate, Poliția de Frontieră bulgară protejează și granițele Austriei și Olandei.
„Asta nu este o abordare ideologică, este una pragmatică”, a spus Nehammer. “Trebuie să fim flexibili și creativi. Este nevoie de finanțare și pentru echipamente tehnice, pentru personal și pentru drone. Este de o importanță cheie ca țări precum Bulgaria și România să primească sprijin. Un gard care nu este monitorizat, nu este o barieră”, a menţionat cancelarul austriac, citat de site-ul românesc de știri Ziare.
“Dacă dorim ca UE să rămână un refugiu sigur pentru refugiați, trebuie să ne asigurăm că numărul acestora poate fi gestionat. Este clar că sunt necesare mai multe măsuri pentru administrarea frontierelor externe”, a subliniat premierul olandez. El a remarcat însă că nu ar trebui să i se spună Comisiei Europene ce să finanțeze, notează site-ul de știri din România și subliniază că această remarcă a fost aparent o „săgeată” la adresa interlocutorului său austriac.
La începutul săptămânii trecute, cancelarul austriac Karl Nehammer a inspectat la fața locului modul în care sunt păzite granițele bulgare. El nu s-a angajat la un termen limită în care să se schimbe poziția țării sale împotriva aderării Bulgariei și României la Schengen și a avut o serie de solicitări la adresa Bulgariei și Comisiei Europene (CE) să facă acest lucru. Totodată, el s-a angajat să sprijine CE pentru acordarea unui ajutor de 2 miliarde de euro Bulgariei.
„Lipsa de entuziasm”
Veto-ul Austriei privind extinderea Schengen cu România și Bulgaria nu a fost pe ordinea de zi a reuniunii miniștrilor de interne UE de la Stockholm, dar încă de săptămâna trecută a fost clar că miniștrii țărilor blocate vor folosi întâlnirea pentru a discuta problema cu ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, scrie Ziare, citat de BTA.
S-a comentat că la întâlnire a lipsit entuziasmul, dar s-a realizat cel puțin o oarecare convergență în domenii de posibilă cooperare.
„Kleine Zeitung” scrie că ar putea exista o cooperare mai puternică a poliției în lupta împotriva traficanților, un schimb mai puternic de informații și echipament tehnic.
Alte solicitări
Danemarca, Țările de Jos și Letonia se numără printre țările care solicită mai multă presiune prin vize și ajutor pentru dezvoltare pentru aproape 20 de țări, inclusiv Irak și Senegal, despre care Uniunea Europeană spune că nu cooperează pentru a-și recupera cetățenii care nu au dreptul de a rămâne în Europa. Doar o cincime din astfel de migranți au fost returnați anul trecut, iar resursele și coordonarea insuficiente ale UE reprezintă un alt obstacol, informează Comisia Europeană. În timp ce unele țări europene se opun migrației ilegale din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, care este adesea formată din musulmani, Germania vrea să-și deschidă piața muncii pentru lucrătorii necesari din afara blocului.
Sursa:stiripesurse
