Dr. Iuliu Torje, medic de ATI la ECMO Center Klinikum Kassel din Germania a declarat pentru News.ro că tocmai a încheiat un curs intensiv de 5 zile alături de dr. Zolt Beres, şi la invitaţia acestuia, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Oradea. Aici au ajuns 18 medici din marile centre universitare din ţară, printre care Iaşi, Târgu-Mureş, Bucureşti şi Oradea. Medicul a explicat pe pagina sa de Facebook la începutul acestei luni că au fost acceptaţi la acest simpozion numit “Iniţierea şi menţinerea ECMO” doar acei medici care au aparatură ECMO în unităţile sanitare în care lucrează.

ECMO (Oxigenare Extracorporală Arterio-Venoasă) se foloseşte atunci când organismul pacientului nu mai poate susţine singur oxigenarea sângelui, dar şi în intervenţii chirurgicale complicate, pe inimă sau plămâni. Medicul a declarat că ideea acestui curs a venit în urma colaborării pe timpul pandemiei cu medicii de la Oradea, când aceste aparate au putut fi folosite şi pentru pacienţii cu forme severe de COVID 19. Dr. Torje a dorit să le arate colegilor din România că aceste aparate pot avea o utilitate extinsă şi că pot fi folosite inclusiv în resuscitare, atunci când apare un stop cardio-respirator, de exemplu.

Cooperarea mea cu Oradea a început oarecum din pandemie. Eu am colaborat cu doctorul Beres pe anumite cazuri, ei fiind atunci în perioada aceea chiar la început cu ceea ce presupune terapia ECMO, am comunicat şi am ajutat oarecum la anumite cazuri. Practic noi ne-am împrietenit cu doctorul Beres şi , la un moment dat, având o discuţie, ei mi-au spus că doresc să organizeze un astfel de curs de ECMO şi ar avea nevoie de cineva cu experienţă pe partea de management al pacientului pe circulaţie extracorporală.

Oradea dispune de, cred, la ora actuală, undeva la 4 aparate de ECMO şi pe perioada pandemiei, mai ales în patologia COVID, chiar au folosit această modalitate de a câştiga timp pentru pacienţii cu COVID în stare severă.

Dr. Iuliu Torje explică ce înseamnă ECMO şi cum funcţionează această tehnică:

ECMO înseamnă o modalitate de circulaţie extracorporală în care sângele este extras din corpul pacientului printr-o canulă care este plasată într-o venă mare, vena cavă inferioară, este trecut printr-un oxigenator, la nivelul acestuia sângele va deveni oxigenat, va fi îmbogăţit cu oxigen, acolo, la nivelul membranei acestui oxigenator va avea loc şi schimbul gazos, adică şi schimbul de dioxid de carbon, practic este un plămân artificial prin care noi avem şansa să oxigenăm un pacient al cărui plămân nativ nu mai funcţionează. Practic, noi, prin intermediul acestui aparat, punem plămânul nativ al pacientului la repaos dându-ne nouă timp să putem să tratăm cauza care a dus la această disfuncţie severă de organ”, a explicat dr Torje.

Terapia ţine în primul rând de experienţă, spune medicul, întrebat despre necesitatea unor astfel de cursuri în România. Procedura este una foarte complexă şi presupune stăpânirea temeinică a unor noţiuni şi parametri specifici. Este vorba despre întregul proces de ventilaţie mecanică, mai spune Dr. Torje.

„Terapia prin circulaţie extracorporală în primul rând ţine de experienţă. Este un proces extrem de complex care nu ţine numai de faptul că ai băgat două canule într-un pacient şi aştepţi să se întâmple minuni, ci este vorba despre întregul proces de ventilaţie mecanică, adică preluarea respiraţiei pacientului pe ventilator, preupune noţiuni despre cum să ventilezi pacientul astfel încât să nu faci mai mult rău plămânului, schimbăm fiziologia şi mecanica respiratorie, astfel încât pacientul pe ventilator, dacă este ventilat într-un mod necorespunzător, putem să-i facem mai mult rău decât bine, pentru că supunem plămânul la anumite riscuri.

Este vorba de monitorizarea pacientului pe ECMO, foarte complexă, trebuie să cuprindă noţiuni de ecocardiografie, noţiuni de hemodinamică circulatorie, practic este un tratament extrem de complex, necesită experienţă.

„Aceste aparate pot fi folosite inclusiv în stopul cardiorespirator, ca metodă de resuscitare”

Aceste aparate merg atât pe patologie pulmonară, cât şi pe patologie cardiacă. Acest aparat, această metodă, terapie ECMO poate fi folosită de la şocurile cardiogene, infarcturile miocardice cu risc crescut, inclusiv în stopul cardiorespirator, ca metodă de resuscitare, patologii cardiace cu afectare severă de organ şi patologii pulmonare cu afectare severă de organ”, a precizat medicul de ATI.

Cât de util este în România să existe mai mulţi medici pregătiţi să folosească această metodă, dar şi să existe mai multe aparate ECMO. „Este foarte important, pentru că de multe ori acest aparat poate să fie ultima şansă a pacientului”, a spus Dr. Torje.

„Terapia ECMO nu este chiar nouă, primul ECMO din lume a fost efectuat în 1972, în America, pe un pacient tânăr, cu o politraumă severă, cu disfuncţie severă de organe, a fost un succes. De atunci, tehnica a evoluat, evident că şi numărul cazurilor care au avut nevoie de ECMO totodată au crescut şi patologiile la care a avut aplicabilitate acest aparat s-au mărit. Este foarte important pentru că de multe ori acest aparat poate să fie ultima şansă a pacientului. De nenumărate ori, cel puţin în clinica în care eu profesez, am reuşit să salvăm pacienţi cu un stop cardio-respirator refractar, prin intermediul acestei terapii. Tocmai de aceea, pe parcursul acestui curs, noi am trecut împreună cu echipele care au venit din centrele României, am trecut inclusiv prin partea aceasta de reanimare, am simulat cazuri reale, aceşti cursanţi au avut şansa să vadă live, la patul pacientului, implantarea unui ECMO. Lucrurile se mişcă, este un lucru extrem de pozitiv, eu am rămas plăcut surprins de interesul pe care cursanţii l-au dovedit, chiar ei spuneau că este primul curs la care au participat de la care nu mai vroiau să plece.

În Germania, majoritatea clinicilor sunt private, în Germania sistemul de asigurări este cu totul altfel, astfel încât pacienţii, dacă merg la stat sau la privat, e acelaşi lucru pentru că este acoperit de asigurarea de sănătate. Majoritatea clinicilor fac parte dintr-un concern.

Noi suntem centru de ECMO, facem undeva la 200 de ECMO-uri pe an, sunt centre în Germania care poate fac şi mai mult, clinici universitare mai mari, ei fac poate şi 300-400 de ECMO-uri pe an.

„Tocmai asta a fost ideea, să-i învăţăm că acest aparat are o mult mai mare aplicabilitate”

În România în mod sigur capacitatea este foarte scăzută, însă sunt Institutele de cardiologie, din Bucureşti, Târgu-Mureş, ei folosesc terapia ECMO însă o folosesc momentan mai mult pe parte de chirurgie cardiovasculară, la pacienţi care nu ies de pe maşina de by-pass. Tocmai asta a fost ideea, să-i învăţăm că acest aparat are o mult mai mare aplicabilitate şi eu zic că a fost un real succes.

Au venit 18 medici din mai multe centre ale României, Iaşi, Târgu-Mureş, Bucureşti, Oradea. Cursul l-am comasat pe durata a 5 zile, a fost un curs asiduu, începeam la 9 dimineaţa şi terminam seara pe la 8, 9, şi a fost un curs la care participanţii, în afară să mănânce şi să doarmă, nu au avut timp nici să meargă să viziteze Oradea”, a precizat pentru news.ro Dr. Iuliu Torje.

Info plus

În acest moment, în România există foarte puţine aparate ECMO, iar acestea sunt repartizate în câteva dintre marile centre universitare ale ţării, printre care Iaşi, Bucureşti, Oradea şi Târgu-Mureş. Pentru că, aşa cum spun cei de specialitate, în unele dintre cazuri este ultima şansă la viaţă pentru pacienţi, ar fi extrem de utilă mărirea numărului de astfel de aparate. O mare problemă încă în România este cea legată de numărul insuficient de cadre medicale special pregătite pentru a le folosi. În plus, există şi problema legată de costuri. Un astfel de aparat poate costa peste 50.000 de euro, iar sumele cheltuite cu materialele consumabile sunt foarte mari.

La mijlocul lunii noiembrie a anului trecut, această tehnică a fost folosită în premieră în regiunea de Nord-Est a ţării, la Iaşi, în cazul unui pacient de 53 de ani care a intrat în stop cardiorespirator. Totul în cadrul proiectului de cercetare CENEMED, desfăşurat sub egida Universităţii de Medicină şi Farmacie Grigore T.Popa din Iaşi, în colaborare cu Institutul Regional de Oncologie Iaşi, proiect care a numărat şi alte premiere medicale, printre care şi prima intervenţie chirurgicală asistată robotic din Regiunea de Nord -Est a ţării. Managerul proiectului CENEMED, prof. dr. Diana Cimpoeşu explica în luna noiembrie despre cazul pacientului de 53 de ani că pacientul a fost resuscitat iniţial, apoi s-a aplicat şoc electric, însă nu s-a reuşit repornirea cordului. Salvarea a venit prin tehnica ECMO. Funcţia inimii a fost trecută pe aparatul de circulaţie extracorporală iar astfel s-a reluat oxigenarea şi pacientul a putut fi salvat.
sursa:stiripesurse

By Editor

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *