Chiar în timp ce continuăm să ajutăm Ucraina, americanii trebuie să înceapă să se gândească la ce fel de pace își doresc. Încă nu se pune problema să discutăm de hărți. Nu știm unde se vor afla armatele atunci când vor începe discuții serioase de pace, iar realitățile militare din teren vor determina mersul negocierilor pentru teritoriu. Dar, chiar și ignorând problema granițelor, încheierea păcii e o treabă anevoioasă. Așa cum îmi spuneau niște prieteni polonezi în timp ce se chinuiau să-și reconstruiască societatea după comunism, e mai ușor să transformi un acvariu în ciorbă de pește decât să transformi ciorba de pește înapoi în acvariu. America are mai multe așteptări de la pace. În primul rând, războiul ar trebui să se încheie rapid. Cu cât va dura mai mult, cu atât mai distrugător va fi. În al doilea rând, războiul ar trebui să se încheie printr-o pace autentică. Cu alte cuvinte, luptele nu ar trebui să se domolească până într-o fază de conflict înghețat, care ulterior ar putea exploda oricând. Nu vrem ca sancțiunile să persiste, devastând economia mondială. Nu vrem ca jumătate din Europa să fie permanent pe picior de război. Vrem ca acest război să se încheie cu un tratat, nu cu un armistițiu instabil. În al treilea rând, războiul ar trebui să se încheie în așa fel încât să reiasă clar că agresiunea Rusiei n-a scăpat nepedepsită. Viitorii conducători ruși, dar și potențialii agresori din alte regiuni, trebuie să vadă că războaiele de cucerire sunt costisitoare. În al patrulea rând, sfârșitul acestui război nu ar trebui să pregătească terenul pentru următorul conflict. Expansiunea parțială a NATO a fost o greșeală. Dacă pui avertismente cu „Pescuitul interzis” doar pe o porțiune a malului bălții, se înțelege implicit că în restul bălții pescuitul e permis. Georgia, Moldova, Ucraina și Belarus nu au fost aduse în NATO, și atunci Rusia le-a invadat ori le-a subminat. Acest război trebuie să se încheie cu un aranjament de securitate fără echivoc. O soluție simplă ar fi accederea în NATO a țărilor care-și doresc acest lucru, dar mai pot exista și altele. În fine, America nu-și dorește ca războiul să se termine cu dezmembrarea Federației Ruse. În cel mai rău scenariu, colapsul autorității pe tot cuprinsul Rusiei ar duce la haos și război în tot Caucazul. Ar dezlănțui un coșmar: arme și materiale nucleare de vânzare pentru cine licitează mai mult. Ar întări China. Chiar dacă nu ne place întotdeauna cum se guvernează ea, o Rusie stabilă e preferabilă fără discuție unui spațiu cuprins de anarhie întins din Ucraina la Pacific și de la Oceanul Arctic la Marea Neagră. Atingerea oricăruia dintre aceste obiective, pentru a nu mai pomeni de a tuturor, nu va fi facilă. Cu excepția cazului unui colaps deplin al statului rus, e improbabil ca Moscova să elibereze toate teritoriile pe care Ucraina vrea să le recupereze, să plătească toate reparațiile de război dorite de Ucraina și să permită desfășurarea acelor anchete și procese privind crime de război pe care Ucraina și simpatizanții ei le consideră justificate. Însă angajamentele de securitate și asistență ale Americii și Occidentului pot face acceptabil pentru ucraineni un tratat de pace care inevitabil le va părea imperfect. Pregătirea pentru pace nu înseamnă conciliatorism. A face războiul mai dureros și mai costisitor pentru Rusia poate convinge Kremlinul să schimbe cursul. Însă administrația Biden trebuie să se pregătească și pentru etapa următoare. Negocierea cu Rusia va fi dificilă, dar și negocierea cu aliații noștri și cu Congresul ar putea fi aproape la fel de dificilă. Dacă războiul se va încheia cu o Rusie mai slabă și o Ucraină mai puternică, NATO va începe să li se pară mai puțin importantă multor germani. Iar unii de la Berlin se vor concentra mai degrabă pe construcția unor relații profitabile de afaceri cu Rusia, preferând să nu riște să alieneze Kremlinul prin susținerea unor condiții dure de pace. Apoi mai sunt unii est-europeni care consideră că Federația Rusă ar trebui spartă în bucăți. Și vor mai fi și americani, din ambele partide, care nu vor vrea ca SUA să se angajeze financiar și politic în construcția unei ordini într-un spațiu atât de îndepărtat. În cursul celui de-al doilea război mondial administrația lui Franklin D. Roosevelt și-a petrecut foarte mult timp pregătindu-se pentru lumea postbelică. Administrația Biden trebuie și ea să se gândească din timp, dacă se dorește ca din actualul conflict să rezulte ceva mai durabil decât un simplu armistițiu.

ByEditor

Dec 14, 2022

Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, sesizările transmise de USR, Forţa Dreptei şi Avocatului Poporului în legătură cu ordonanţa privind modificarea Codului fiscal, informează AGERPRES.

By Editor

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *