Dmitri Suslov (foto) a abordat mai multe subiecte în interviul acordat publicației Corriere Della Sera, pornind de la amenințările cu războiul nuclear, ale lui Vladimir Putin, până la alegerile din Italia. El justifică declarațiile privind folosirea armelor nucleare prin dorința acestuia de a forța Occidentul să renunțe la ajutorul acordat Ucrainei în război. De asemenea, politologul Kremlinului a vorbit despre mobilizarea parțială declanșată în Rusia, pentru a suplini forțele militare pierdute pe frontul din Ucraina.
Reporter: Când Putin declară că este gata „să folosească toate mijloacele militare pe care le are la dispoziție” și că „asta nu este o cacealma”, se referă și la folosirea armelor nucleare tactice?
Dmitri Suslov: Nu ca o armă de prim rang, și nici pe termen scurt. Din partea rusă, folosirea bombelor atomice tactice rămâne o armă de descurajare. Referirea lui Putin este un instrument retoric pentru a forța Occidentul să nu mărească sau mai degrabă să reducă ajutorul militar pentru Kiev și să-l descurajeze să intre direct în război, de exemplu prin desfășurarea de trupe în regiunile de vest ale Ucrainei sau în altă parte, mai ales atunci când creșterea forțele ruse vor constrânge forțele ucrainene să se retragă.
Scopul mobilizării parțiale declarate de Putin
Reporter: De ce a ordonat Putin acum mobilizarea parțială? Nu este asta o admitere a falimentului?
Dmitri Suslov: Momentul este dictat de succesul ofensivei forțelor ucrainene, în special în regiunea Harkov și la Donețk, unde a complicat planurile militare rusești în Donbas. Concluzia evidentă este că Rusia nu mai poate deține aceste teritorii, cu atât mai puțin să continue să avanseze cu o forță militară minoritară. Moscova nu poate câștiga acest război cu o forță de expediție care este numeric mai mică decât adversarul.
În regiunea Harkov, vorbim despre un raport de 1 la 8 în favoarea ucrainenilor și asta explică succesul său. Lipsa de personal a fost principala slăbiciune a Rusiei în această campanie și acum este clar că riscăm să nu putem păstra nici măcar teritoriile rămase, decât dacă prezența noastră militară escaladează. Mobilizarea, deși parțială, este un act obligatoriu, Putin a evitat-o multă vreme în ciuda presiunii comandamentelor militare. Acum nu mai era posibil.
Putin forțează al treilea război mondial cu Occidentul
Reporter: Dar de ce referendumuri pentru anexarea teritoriilor Donețk, Luhansk, Zaporijjea și Herson?
Dmitri Suslov: Din două motive. Primul pentru a justifica mobilizarea: oamenii vor fi mult mai motivați, dacă știu că duc un război defensiv mai degrabă decât unul agresiv. Nu mai este o operațiune militară specială în Ucraina, pe teritoriu străin, ci un război patriotic pentru apărarea și protejarea patriei, a independenței și a integrității teritoriale a acesteia. Al doilea motiv este încercarea de a forța Occidentul colectiv la masa negocierilor.
De fapt, Putin și echipa sa au adoptat o retorică persistentă, care arată că SUA și NATO sunt implicate în conflict. Cel mai recent exemplu a fost intervenția lui Serghei Lavrov la Consiliul de Securitate al ONU. Poziția oficială este că Rusia consideră că SUA și NATO sunt adversari în acest război și este repetată continuu. După referendumuri, va însemna că Occidentul este agresorul împotriva granițelor ruse, schimbând natura confruntării.
Riscul unui al treilea război mondial va crește în mod potențial. Odată anexate cele patru teritorii, orice rachetă occidentală care le lovește, va fi considerată o declarație de război, cu toate consecințele pe care aceasta le presupune. Și mă întreb dacă Occidentul va accepta riscul unui conflict mondial, continuând aprovizionarea masivă actuală de arme către Kiev, sau dacă va accepta să o reducă.
În ce condiții acceptă Putin negocieri
Reporter: Mobilizarea nu este din partea opiniei publice ruse. Zilele acestea asistăm la proteste la Moscova și în alte părți.
Dmitri Suslov: Nu există un protest larg răspândit, nimic care să fie nici pe departe comparabil cu cele din 2012 din Piața Balotnaya. Cifrele sunt foarte mici, maxim de două cifre. Adevăratul protest este cel al celor care pleacă, pentru că nu vor să intre în armată. Și aici vorbim despre câteva mii de oameni. Dar aceasta nu este o amenințare la adresa sistemului. Desigur, nu există nicio îndoială că oamenii ar dori să continue o viață normală.
Reporter: Mai este loc de negociere? Ce vrea Putin?
Dmitri Suslov: Putin este gata să accepte negocierile și mâine, în condițiile Rusiei. Dar cred că există două scenarii posibile. Primul este să negociem cu SUA și NATO, dar fără Ucraina, imediat după anunțul Moscovei că cele patru teritorii sunt rusești. Al doilea este mult mai rău. Rusia continuă mobilizarea, care nu va schimba peste noapte situația de pe teren. Va dura trei sau patru luni pentru ca noile trupe să fie pe deplin operaționale pe front.
Este posibil ca Rusia să-și lanseze contraofensiva la sfârșitul acestui an sau la începutul viitorului. În acel moment, totul va depinde de disponibilitatea Occidentului de a negocia, de starea de epuizare a părților, de modul în care Ucraina va supraviețui în următoarele luni cu o infrastructură economică și civilă distrusă, de modul în care Europa va supraviețui iernii, de efectul cumulativ al sancțiunilor asupra Rusiei. Abia atunci vom putea evalua situația.
Așteptările Rusiei de la extrema dreaptă italiană
Reporter: Ce se așteaptă Kremlinul de la alegerile italiene de duminică?
Dmitri Suslov: Este destul de clar că va câștiga coaliția de centru-dreapta. Dar nu ne așteptăm ca Italia să își schimbe imediat poziția actuală cu privire la Ucraina, arme și sancțiuni. Există și un „deep State” în Italia, o birocrație a politicii externe care o va împiedica. Nici măcar Trump nu a reușit să schimbe politica externă americană. Vom vedea acordul guvernului. Meloni pare mai „șoim” spre Moscova, Salvini și Berlusconi sunt mai „porumbei”. Cred că schimbările eventuale vor fi la detalii.
Izolarea Rusiei în plan internațional
Reporter: Ați susținut întotdeauna că Rusia nu este izolată în lume. Dar în ultimele săptămâni, chiar și aliații tradiționali precum China și India au criticat deschis războiul și l-au certat pe Putin. Ceva se schimbă.
Dmitri Suslov: Nu este izolare. Există presiuni politice din partea Chinei și a Indiei pentru ca Rusia să pună capăt războiului, dar nu cu prețul înfrângerii sale. Xi Jinping vrea asta, pentru că cu cât războiul continuă mai mult, cu atât presiunea americană asupra Chinei este mai mare.
În același timp, nici China, nici India nu au niciun interes pentru o înfrângere a Rusiei, ceea ce ar fi un dezastru politic pentru ei. În schimb, cred că starea actuală a relațiilor chino-ruse este o dovadă de sustenabilitate și stabilitate: în ciuda faptului că China nu și-a dorit acest război și și-ar dori să se încheie curând, relațiile sunt în creștere și sunt intense pe plan economic, politic și strategic.
Dmitri Suslov conduce Centrul de Studii Europene și Internaționale la Școala Superioară de Economie, unul dintre cele mai importante institute rusești, în care este concepută politica externă a Kremlinului. (sursa Rador)
Sursa:evz