În primăvară, Rusia a oprit exporturile de gaze către Bulgaria, dar se părea că pentru cel mai sărac stat din UE viaţa poate continua pe cât se poate de normal într-o furtună de crize multiple.

Între timp, guvernul pro-european bulgar s-a prăbuşit din cauza unor jocuri politice naţionaliste, inflaţia a apucat-o hotărât pe dru­mul către 20%, iar Bulgaria a invitat Gazprom, colosul care deţine monopolul exporturilor de gaze ruse, la negocieri, informează Mediafax.

Guvernul inte­rimar a lăsat chesti­u­nile delicate, cum ar fi semnarea unor contracte, pe seama următorului executiv şi încearcă să asigure lumea că ţara are câteva atuuri în mânecă. Însă observatorii occidentali se întreabă dacă nu cumva Bulgaria îşi va adânci din nou dependenţa energetică de Rusia sau, mai rău, va aluneca în sfera de influenţă a Moscovei.

Temerile cresc pe un fond de instabilitate politică pronunţată. Bulgaria va avea în oc­tombrie cea de-a patra rundă de alegeri generale din aprilie 2021. Ultimul guvern ales s-a prăbuşit după doar jumătate de an de activitate în urma unui vot de neîncredere în parlament. Gazprom a stopat exporturile de gaze către Bulgaria deoarece aceasta a refuzat să accepte plata combusti­bilului în ruble, considerând, ca multe alte guverne din UE, că această cerinţă este un şantaj.

Moscova şi-a ales bine punc­tul de presiune deoarece pentru Bulgaria importurile de gaze ruse asigurau 90% din con­sum. Livrările erau reglementate de un contract care ar fi trebuit să expire la sfârşitul acestui an. Ironia este că Bulgaria a făcut exces de zel când a con­struit secţiunea sa din noul gazoduct rusesc TurkStream (sau Balkan Stream, cum îl numesc bulgarii) prin care Rusia îşi aduce gazele în sudul şi estul Europei, ocolind Ucraina şi Polonia.

În acelaşi timp, au întârziat foarte mult lucrările la partea bulgară a unui interco­nector cu Grecia care ar fi permis accesul României şi Ungariei la conducta prin care Azerbaidjanul exportă gaze în UE.

Recent, premierul interimar a declarat că Bulgaria nu poate face altceva decât să invite Gazprom la masa negocierilor, lucru pe care l-a şi făcut dar care a stârnit proteste popu­lare. Oamenii şi opoziţia acuză guvernul interimar că încearcă să vândă Bulgaria Rusiei şi că împrăştie frică şi incertitudine pentru a justifica negocierile cu Gazprom.

Euractiv aminteşte că guvernul interimar bulgar a respins şase transporturi navale de gaze naturale lichefiate din SUA spunând că acestea sunt prea scumpe şi că oricum nu are cum să le descarce şi să le proceseze pentru a importa combustibilul.

Comentatorii spun că de fapt Grecia, care are terminale de LNG, s-a oferit să ajute Bulgaria să rezolve această probemă şi că este ciudat faptul că Sofia nu încearcă să atace în justiţie Gazprom pentru nerespectarea contractului, ci invocă temeri că Bulgaria ar putea fi chemată în judecată de colosul rus şi forţată la plata unor penalităţi enorme.

Însă guvernul interimar a făcut clar că nu are în vedere negocieri pentru un nou contract cu Gazprom, ci doar recuperarea cantităţilor de gaze la care mai are dreptul prin acordul vechi, notează Novinite. Comisia Europeană a anunţat că va sprijini Sofia în negocierile cu furnizorii de gaze.

Preşedintele bulgar Rumen Radev a declarat zilele trecute că guvernul numit de el, cel interimar, va deschide licitaţii pentru furnizarea de gaze naturale pe termen mediu şi lung cât mai curând posibil, dar decizia semnării acordurilor va rămâne în seama următorului guvern. Ministerul energiei a dat asigurări că Bulgaria a obţinut un acord de dublare a capacităţii rezervate la un viitor terminal de GNL din Grecia, din portul Alexandroupoli. Instalaţia va fi gata în 2023, iar printre furnizori este deaşteptat să figureze companii din SUA, Qatar şi Israel.

De asemenea, au fost stabilite ca prioritate importurile de gaze naturale din Azerbaidjan şi Turcia. Guvernul bulgar negociază cu un alt colos energetic rus, cu Lukoil, care deţine cea mai mare rafinărie a ţării şi din Balcani. Discuţiile au ca scop „optimizarea“ preţurilor carburanţilor, care în Bulgaria nu sunt atât de scumpi ca în altă părţi ale UE deoarece statul nu supraimpozitează aceste produse.

Rafinăria Lukoil procesează un mix de petrol rusesc – un alt mod în care Bulgaria este dependentă energetic de Rusia – şi irakian.

Situaţia Bulgariei scoate în evidenţă câteva aspecte suprinzătoare ale crizei energetice europene. Turcia devine exportator de gaze. Apoi, Grecia s-a transformat din importator net de energie în exportator net, livrând în statele balcanice şi în Bulgaria.

Sursa:stiripesurse

Leave a Reply

Your email address will not be published.