La Senat a fost elaborat punctul de vedere pe care Parlamentul trebuie să-l trimită la Curtea Constituțională pentru a argumenta în cazul sesizării privind nerespectarea procedurilor privitoare la depunerea moțiunii de cenzură.
În cadrul acestui punct de vedere, parlamentarii PNL, susținuți de PSD, se bazează pe faptul că USR-PLUS au depus o parte dintre semnături scanate. În Regulamentul celor două camere nu este prevăzută o astfel de posibilitate și tocmai asta au speculat cei de la PNL și PSD.
Politic, cei de la PNL și PSD au speculat lipsa de experiență a celor de la USR-PLUS. Dacian Cioloș și Dan Barna au vrut să facă o mutare de forță, dar au pierdut din vedere aspectele procedurale. Vineri, în ziua depunerii moțiunii de cenzură, liderii USR-PLUS știau că nu pot întoarce situația în favoarea lor la ședința de coaliție, dar au așteptat până în ultimul moment. Ședința de coaliție a avut loc la ora 18.00, iar ulterior Barna și Cioloș au anunțat că vor introduce moțiunea de cenzură chiar în seara respectivă, deși nu aveau semnăturile strânse. La o oră atât de târzie, parlamentarii USR-PLUS nu se mai aflau cu toții fizic în Parlament, așa că mulți dintre aceștia și-au trimis semnăturile digital. Acest aspect a fost speculat de către cei de la PNL și PSD, obișnuiți cu astfel de demersuri și cunoscători fini ai procedurilor.
De altfel, în cadrul punctului de vedere, argumentul forte este reprezentat de modul în care au fost prezentate și adunate semnăturile pe moțiunea de cenzură.
Iată argumentația mai jos:
”Exprimarea manifestării de voinţă individuale în forma prevăzută de lege atestă că moţiunea de cenzură este însuşită de persoana semnatară, iar aceasta îşi poate asuma răspunderea pentru conţinutul documentului prin intermediul unei semnături valide, respectiv poate să decline răspunderea pentru conţinutul documentului în cazul unei semnături nevalide. Totodată, semnătura atestă că documentul semnat – în conţinutul lui – nu mai poate fi modificat ulterior semnării sale. Chiar dacă actul depunerii se încadrează în actele prealabile ale procedurii adoptării, prin hotărâre a Parlamentului, a moțiunii de cenzură, acesta produce efecte juridice, fiind și momentul de la care încep să curgă termenele legale. Mai mult, Curtea Constituțională a reținut că, ”din perspectiva funcției de control exercitate de Parlament asupra executivului, dispozițiile constituționale prevăd ca modalități de acțiune, printre altele, moțiunea de cenzură [Decizia nr. 209 din 7 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012], expresie a răspunderii politice a Guvernului față de Parlament [Decizia nr. 285 din 21 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 28 iunie 2014, paragraful 56]. Însă, moțiunea de cenzură, deși prin excelență un act politic, produce consecințe juridice în plan constituțional, astfel că ea trebuie adoptată procedural potrivit exigențelor Constituției. Prin urmare, controlul de constituționalitate asupra unei moțiuni de cenzură nu poate viza conținutul sau motivele care au dus …citeste INTEGRAL aici