Piaţa globală de M&A a suferit o cădere dramatică în a doua jumătate a anului trecut, investitorii devenind mai prudenţi în achiziţii pe fondul creşterii rapide a ratelor dobânzilor de politică monetară şi pe fondul vocilor tot mai numeroase privind o criză economică globală.
În acest context, per total, piaţa de fuziuni şi achiziţii a scăzut cu 38% în volum în 2022 versus 2021, cel mai abrupt declin din ultimii mai bine de 20 de ani, mai exact de după 2001, scrie cotidianul britanic Financial Times. Totuşi, cifrele au fost în continuare bune, peste nivelul din 2016 sau 2017, ani de creştere economică.
Pandemia şi anii de imediat dinaintea crizei sanitare au fost unii foarte buni pentru activitatea de M&A dat fiind că banii erau mulţi şi ieftini. Astfel, fondurile de private equity, dar şi investitorii strategici s-au înghesuit să facă achiziţii.
În 2022 însă, pe fondul unei inflaţii galopante, băncile centrale au început să facă majorări de dobânzi. Banii s-au scumpit rapid, iar activitatea pieţei de tranzacţii a frânat. Financial Times scrie că anul 2022 este unul dual, cu un prim semestru bun şi cu o a doua jumătate în picaj.
În perioada iulie-decembrie, la nivel global s-au semnat tranzacţii în valoare de 1,4 trilioane de dolari, în scădere de la 2,2 trilioane de dolari în prima jumătate din an, conform FT care citează Refinitiv. Este cel mai mare declin de la un semestru la altul din 1980, de când se realizează analiza.
Datele de la nivel local nu sunt încă disponibile pentru întreg anul 2022. Cele mai recente informaţii, cele aferente primelor nouă luni din an, arată că pe piaţa românească de fuziuni şi achiziţii (M&A) s-au parafat 169 de tranzacţii (cu pachete de peste 15% din titluri), în creştere cu 18% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, potrivit unei analize a companiei de audit şi consultanţă EY. În pofida volumului mai mare de tranzacţii, valoarea estimată a activităţii locale de fuziuni şi achiziţii a fost mai mică de la an la an, ajungând la 4 miliarde de dolari, faţă de 5,4 miliarde de dolari în septembrie 2021. Mai exact, s-au parafat tranzacţii mai multe, dar de valori mai mici.
Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii este una mică în economia globală, aşa că de multe ori ea este influenţată de ce se întâmplă la nivel mondial. Fondurile mari şi investitorii strategici îşi îndreaptă atenţia, în perioadele de criză, către pieţe dezvoltate, stabile. Totuşi, în ultimii ani s-au înfiinţat fonduri locale, care îşi concentrează atenţia pe România, iar asta poate consititui un avantaj. Un altul îl reprezintă cele 400 mil. euro venite prin PNNR şi care sunt acum „puse la bătaie”.
Indiferent de avantaje şi dezavantaje, jucătorii din piaţă spun că lucrurile nu vor mai fi la fel ca în 2019-2021. Banii s-au scumpit, evaluările vor fi trase în jos şi apetitul total pentru tranzacţii în România va scădea.
Totuşi, rămâne de văzut cum va merge economia în 2023, pentru că piaţa de M&A merge de fel în aceeaşi direcţie.
Previziuni:
@ Evaluările companiilor vor fi mai temperate, mai prudente, investitorii nu vor mai fi dispuşi să scoată la fel de mulţi bani din buzunare dat fiind că e mai scump acum să se finanţeze.
@ Energia, tehnologia, hrana verde, businessurile ce au legătură cu animalele de companie şi sănătatea – alături de sport – vor fi domeniile care vor continua să atragă atenţia investitorilor.
@ Fondurile locale de investiţii vor face mai greu rost de bani dat fiind că a apus era banilor mulţi şi ieftini. Ele vor putea beneficia de bani prin PNRR, dar cei 400 de milioane de euro alocaţi în acest scop vor fi împărţiţi până în 2026. Mai mult, banii veniţi astfel reprezintă doar o mică parte din suma necesară.
@ Vor apărea mai multe fonduri de investiţii locale încurajate de banii veniţi prin PNRR, dar şi de faptul că aceşti actori sunt minoritari în piaţa din România. Fondurile de private equity au investit în 2021 în România doar puţin peste de 100 de milioane de euro, arată calculele ZF pe baza datelor Invest Europe, asociaţia europeană a investitorilor financiari. Mai exact, datele din raportul asociaţiei arată că investiţiile fondurilor contribuie cu doar 0,035% la PIB-ul României, aceasta fiind cea mai mică pondere din Europa.
@ Investitorii strategici vor continua să domine piaţa locală de M&A dat fiind că aceşte companii îşi gândesc altfel strategia faţă de fondurile de private equity. Principala diferenţă între cele două tipuri de investitori este orizontul de timp pe care îl petrece fiecare în acţionariatul unei companii. Un fond de investiţii se gândeşte la exit încă de când cumpără, pe când un strategic are planuri pe termen lung. Această abordare se traduce într-o poziţionare diferită în negociere şi e posibil să influenţeze şi preţul pe care fiecare tip de cumpărător e dispus să îl plătească.
sursa:stiripesurse