În primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a fost de 48,08 miliarde de lei, adică 2,34% din PIB, față de 3,99% în aceeași perioadă din 2025. Veniturile statului au crescut cu 11,2%, iar cheltuielile cu 2,9%, în timp ce investițiile au continuat să crească. Potrivit Ministerului Finanțelor, reducerea deficitului vine din creșterea veniturilor și controlul cheltuielilor curente.
DC News l-a contactat pe analistul economicAdrian Negrescu pentru a comenta acest subiect. El a explicat că evoluția deficitului bugetar arată o îmbunătățire a situației financiare a statului și a spus că viitorul Guvern ar trebui să continue reducerea cheltuielilor publice și creșterea încasărilor.
Potrivit acestuia, este necesară o colectare mai eficientă a taxelor, susținerea investițiilor și dezvoltarea economică, nu majorarea taxelor.
„Aș spune că vedem luminița de la capătul tunelului, din punct de vedere bugetar, dar sperăm ca aceasta să nu fie stinsă de viitorul Guvern care se va instala la Palatul Victoria și care, din punctul meu de vedere, ar trebui să continue această politică de reducere a cheltuielilor statului și creștere a încasărilor din economie.
Atenție! Nu prin majorări de taxe, ci prin eficientizarea colectării de către ANAF, prin susținerea dezvoltării economice, prin reclădirea încrederii în economie, în așa fel încât investitorii să-și facă curaj și să deschidă noi business-uri, să creeze locuri de muncă și să aducă mai mulți bani la buget.
Evoluția deficitului bugetar este cea mai bună din ultimii patru ani de zile și demonstrează faptul că dacă vrem, putem să reducem din risipa care caracterizează, din păcate, statul român”, a spus Adrian Negrescu.
„O veste nesperat de bună în actuala situație economică”
Adrian Negrescu a spus că reducerea deficitului bugetar este o veste bună, dar a avertizat că investițiile ar putea avea probleme dacă banii europeni nu mai vin.
Analistul economic a criticat PNRR, despre care spune că a adus mai puțini bani decât era prevăzut și că multe reforme au rămas nefinalizate.
„E o veste bună, o veste nesperat de bună în actuala situație economică. Demonstrează faptul că statul reușește să colecteze mai bine, bineînțeles în context inflaționist și în contextul efectelor creșterilor de taxe de anul trecut.
Singurul mare semn de întrebare este capitolul investiții, acolo unde nu știu ce se va întâmpla din a doua parte a anului, în condițiile în care, până acum, în primele șapte luni, din investițiile astea de 76 de miliarde de lei, 70% au fost din bani europeni. Dacă banii europeni nu vor mai veni în România de acum încolo, sunt foarte curios din ce vom aloca de la bugetul de stat bani pentru investiții.
Cred că aici va fi o mare problemă, mai ales pentru comunitățile locale, acolo unde primăriile vor trebui să găsească soluții pentru a finanța proiecte din PNRR care și-au pierdut finanțarea odată cu încheierea termenului de 31 august.
PNRR, din păcate, se dovedește ceea ce estimăm: un plan național de reforme ratate. Din 30 de miliarde de euro, până în momentul de față, nu am atras decât 13 miliarde de euro, iar multe dintre proiectele pe care ni le-am propus, în special în zona reformării aparatului public, au rămas doar pe hârtie”, a spus Adrian Negrescu.
Reducerea deficitului nu trebuie făcută blocând investiţiile
Cheltuielile cu dobânzile au depăşit 40 de miliarde de lei în primele şapte luni ale anului, una dintre “facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani”, iar corecţia bugetară trebuie continuată pentru reducerea presiunii asupra costurilor de finanţare, susţine ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare.
“Deficitul bugetar la 7 luni coboară la 2,34% din PIB – cu 28,36 miliarde de lei mai puţin decât anul trecut. Execuţia bugetară pe primele 7 luni confirmă menţinerea direcţiei de reducere a deficitului: de la 3,99% din PIB în aceeaşi perioadă din 2025 la 2,34% în acest an. În termeni nominali, deficitul este cu 37% mai mic. Important este şi cum facem această ajustare. Veniturile au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%. Cheltuielile de personal sunt cu 4,06 miliarde de lei mai mici, iar investiţiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde peste nivelul de anul trecut. Peste 71% din investiţii sunt susţinute din fonduri europene şi PNRR”, a scris Nazare, pe pagina sa de Facebook.
Potrivit acestuia, în primele şapte luni au continuat şi rambursările de TVA către companii.
“Am continuat, în acelaşi timp, rambursările de TVA către companii: peste 20,4 miliarde de lei în primele şapte luni. Reducerea deficitului nu trebuie făcută blocând investiţiile sau afectând lichiditatea companiilor”, a subliniat ministrul.
Ce se schimbă din august în execuția bugetară
Nazare a atras atenţia asupra costurilor ridicate de finanţare.
“Aceste rezultate arată că disciplina bugetară şi investiţiile nu sunt obiective incompatibile. Dar aceasta nu înseamnă că problema deficitului este rezolvată. Dobânzile au depăşit deja 40 de miliarde de lei în şapte luni. Aceasta este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani şi unul dintre motivele pentru care trebuie să continuăm corecţia. Cu cât deficitul şi necesarul de finanţare se reduc, cu atât putem reduce în timp presiunea asupra costurilor de finanţare”, a afirmat el.
Ministrul Finanţelor a precizat că, din august, baza de comparaţie se va schimba, odată cu anualizarea efectelor măsurilor adoptate în vara anului 2025.
“Trebuie, de asemenea, să citim corect evoluţia execuţiilor bugetare în lunile care urmează. Din august vom vedea anualizarea efectelor măsurilor adoptate în vara lui 2025, astfel că baza de comparaţie se schimbă, iar diferenţele faţă de anul trecut se vor reduce în mod firesc. În continuare, testul nu mai este doar comparaţia cu 2025, ci menţinerea execuţiei în profilul bugetar şi pe traiectoria necesară pentru atingerea ţintei de deficit pe întregul an”, a adăugat Nazare.
Evaluarea S&P, un nou test important pentru România
Potrivit acestuia, în perioada următoare trebuie să transformăm această stabilizare într-o corecţie structurală.
“Ceea ce vedem la momentul actual este o schimbare clară de direcţie în managementul banilor publici. În perioada următoare trebuie să transformăm această stabilizare într-o corecţie structurală, printr-o disciplină solidă a cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, absorbţia accelerată a fondurilor europene şi prioritizarea investiţiilor”, a adăugat ministrul.
Acesta a făcut referire şi la viitoarea evaluare a agenţiei S&P.
“Urmează un nou test important pentru România în perioada următoare – evaluarea agenţiei S&P. Rezultatele execuţiei sunt un argument important în dialogul cu agenţiile de rating, dar nu sunt un motiv de relaxare. Pieţele şi investitorii analizează atent capacitatea României de a păstra direcţia şi de a construi un buget credibil pentru 2027. Credibilitatea fiscală se construieşte greu şi se poate pierde rapid. De aceea, responsabilitatea rămâne obligatorie. Într-o perioadă în care costurile de finanţare rămân ridicate, fiecare pas prin care reducem deficitul într-un mod credibil contează pentru noi toţi, pentru companii şi pentru întreaga economie”, a mai scris Nazare.
sursa: dcnews